I fight for you[Zayn Malik -Fan Fiction]

Capitolul 13

Eram in masina lui, imi era dor de locul asta, mai mult decat orice. Aici incepuse cam totul, aici a fost primul sarut si toate cele.

-Ah, nu pot sa cred! Am spus eu facandu-l pe Zayn sa tresara. Se speriase.

-Ce ai patit? A spus el socat.

-Am, am uitat sa o sun pe Olivia. Ea stie unde sunt? Uitasem cmplet de ea, era cea mai buna prietena a mea, acum sigur se suparase pe mine.

-Da stie, am vorbit cu ea, i-am spus totul. A vrut sa te viziteze insa i-am spus ca nu e nevoie.

-O Doamne, ma simt oribil. Am spus el jucandu-ma cu manile mele.

-Nu ai de ce, suneti prietene, sigur te intelege. Defapt nu prea are ce sa inteleaga acum.

Nu realizasem cat de repede a condus, eram deja in fata casei lui. Am coborat privind asfaltul, ma simteam de parca era prima data cand mergeam. Parul meu statea in toate directiile, dar el se uita la mine ca un indragostit, vedeam ca ma iubeste. Dar oare ma iubeste asa cum il iubesc eu ?

-Vrei sa mananci ceva ? M-a intrebat el grijuliu.

-N-nu. Am spus eu privindu-i casa de parca nu as mai fi fost aici pana acum. Parca totul era nou pentru mine.

-Esti bine? M-a intrebat el la fel de grijului.

-Da, cand vom merge si la ai mei ? Stiam ca poate nu vor fi de accord sa il aduc in casa lor insa de acum trebuia, deja vorbisera.

-Cand vei vrea tu, vei dormi la mine cand vei vrea tu si te vei duce acasa tot cand vei vrea tu. Acum faci ce vrei, Maria dar sincer, eu unu as prefera sa mai stai si pe la mine. A spus el cu un zambet strengaresc care ma facea sa zbor, apoi am vazut cum se apropia de mine, bratele lui fiind intinse in asa fel incat sa imi atinga mijlocul. Respiratia sa imi atingea obrazul, era atat de aproape. Buzele sale le cauta disperate pe ale mele, apoi cand le-a gasit a cerut "permisiunea", era un sarut dezordonat. Eram acum in bratele sale, picioarele mele ii incaonjurau mijlocul, iar mainile mele se jucau cu parul sau. Telefonu suna dintr-o data stricand totul. Puteam sa ajungem mai departe, atat de departe. Nu mai voiam sa se termine, nu voiam sa ma lase, voiam sa continuam.

-Maria, raspunde. A spus el zambind.

Era mama mea, voia sa stie daca am plecat de la spital, voia sa stie cum ma simt.

-Vi si acasa? A intrebat ea cu frica in glas. Nu trebuia sa ii fie frica, Zayn nu ma rapise sau ceva de genul. Era iubitul meu acum, era sigura de asta, aveam tot dreptul sa stau si pe la el, iar el avea tot dreptul sa vina la mine acasa.

-Da mama, acum am ajuns la Zayn si voiam sa mananc ceva, am spus eu mintind-o, mi-am muscat buza uitandu-ma la Zayn, iar el a ramas uimit cand m-a auzit ca vreau sa mananc, dar spuneam asta doar pentru a o linisti pe mama mea.

-Ok, te...va astept. A spus mama mea corecandu-se singura, acum il astepta si pe Zayn, poate nu la fel de mult cum ma astepta si pe mine, dar totusi, era bine, era un inceput bun.