S.H.I.E.L.D-O Noua Generație #Wattys2016 -Finalizata

Capitolul 13-Marturisire

       Aud un bipait enervant care semăna cu bătăile inimii mele şi simt o durere puternica la nivelul abdomenului.Îmi deschid usor ochii şi dintr-o dată îmi aduc aminte misiunea şi. ...impușcatura.
-Te-ai trezit!-țipă Rosie ușurată -O Doamne,am crezut că nu o s-o mai faci! -spune imbratisandu-mă.
-Ce?!Stai,Rosie!Îmi opresti circulația! -spun râzând.
-Scuze!-spune așezându -se cuminte pe marginea patului.
-Unde suntem?-întreb ridicându -mă în fund.
-La infirmerie. Îți aduci aminte ce s-a întâmplat, nu?-întreabă îngrijorată.
-Da,m-am pus între Matt şi un revolver. -spun amintindu-mi de băieți. -Unde sunt ceilalți? Cât am fost inconștientă?
-Glonțul te -a lovit în abdomen.Medicii au spus c-ai avut noroc, nici un organ n-a fost afectat. Ai fost inconștientă patru zile.-spune evident omițând răspunsul la prima întrebare.
-Rosie,unde sunt băieții? -întreb serioasă,dar nu răspunde, aşa că mă râstesc-Rosie!
-Sunt într -o sedintă cu tata si ceilalți Razbunatori.Pentru misiune şi pentru....
-Pentru ce?-spun deja nervoasă.
-Matthew şi Ryan încearcă să -i convingă pe ceilalți să te trimită înapoi în L.A.Singură. -adaugă la final.
-Poftim? !Unde sunt?-întreb smulgându -mi perfuzia din mână.
-Shailley!
-Unde sunt?-întreb ignorand-o.
-În biroul tatei. -spune roscata exasperată.
        Am mers cu pasi apăsați până la uşa biroului şi am deschis-o brusc:
-Eu nu plec nicăieri! -spun hotărâtă.
-Tu parcă erai inconștientă! -spune Tony socat, dar şi amuzat de situație.
-Ia asta,te rog.-spune Rosie punându -mi un halat pe mine.Acum observ şi eu că sunt îmbrăcată cu alte pijamalele caraghioase.
-Pe bune?Pantera Roz?-întreb mai mult pentru mine.
-Te întorci în L.A. mâine şi uiți orice este legat de S.H.I.E.L.D.Îți vom oferi protecția necesară. -spune Ryan serios.
-Să mori tu?-întreb amuzată de ordin.
-Shailley, ascultă -l pe Ryan,aşa e mai bine. -spune şi Matt la fel de serios.
-Tu de partea cui esti?-îl întreb nervoasă -Ascultă -mă puțin Tony,eu nu plec nicăieri! Ai spus că dacă citesc dosarele, mă vei lua în considerare ca agent.Le-am citit.Am fost în misiune şi am ascultat ordinele,iar antrenamentele au iesit bine.-spun punându -mi mâinile pe biroul lui.-Rămân exact aici.
-Ok!-spune Tony rânjind spre Ryan.
-Ba nu rămâi.!Pleci în Los Angeles şi punct!-spune Matt apucandu-mă de braț.
-Care-i problema ta?De ce naiba vrei să plec?-întreb smulgându -mi brațul,sau, mă rog,țip.
-Pentru că te iubesc şi vreau să fi în siguranță, idioato!-spune lăsându -ne pe toți cu gura căscată. După asta pleacă, trântind uşa în urma lui.
       Câteva secunde nimeni nu spune nimic,dar o roşcată de vreo 40 de ani se apropie de mine şi se prezintă :
-Natasha Romanoff,încântată de cunoștință. -spune zâmbind.
-Shay...Shailley Roberts. -spun încă şocată .
-Steve Rogers.Ei sunt Bruce Benner şi Thor.-spune un domn blond.
-Iar eu...sunt Clint Barton,tatăl lui Matt.-spune un domn brunet cu ochi albastri, foarte prietenos.
-Shailley. -spun mecanic.
-Am auzit multe despre tine.-spune şi apoi se retrage împreună cu restul spre altă cameră.
      Observ că în birou au rămas Tony,Ryan,Rosie,Troy,Mason şi Issac.Mă duc spre Ryan şi îi dau una după ceafă.
-Mi-a plăcut mai mult când erai inconștientă! -spune enervat şi îi mai dau una.
-Eu nu mă misc din S.H.I.E.L.D.-spun cât se poate de serios.
-Directorul şi membrii echipei din care vei face parte decid dacă rămâi sau nu.Eu sunt directorul şi sunt de acord. Băieți?
-Sunt de acord. -spune Mason zâmbind.
-Bun venit în echipă!-spune şi Troy.
-Trebuie să -mi iau revanșa în ring,nu?-spune şi Issac.
-Este vot majoritar,nu pleci în L.A.-spune Tony vesel şi pleacă şi el.
-Eu mă duc în cameră. -spun încă socată de declarația lui Matt.
                           ***
       Mi-am făcut un dus,evitând zona abdomenului, care avea un pansament urias ce mă tenta să -l scot,dar n-am făcut -o.
       M-am îmbrăcat cu niste colanti negri şi un pulover bleu şi am dat drumul televizorului.Am nimerit un program de stiri neinteresant şi am început să fac curat.Asta fac când mă frământă ceva.
       Cred că au trecut vreo două ore până când am auzit o bătaie in usă :
-Intră! -strig din baie, în timp ce încerc să indes niste prosoape într -un dulap.
-Hei!-spune Matt intrând timid.
-Ce cauți aici?-îl întreb trecând pe langa el şi mutand dintr-un loc în altul un teanc de cărți.
-Am auzit că rămâi. -spune întorcându -se în aşa fel încât să stăm față în față.
-Da.Nu mulțumită ție. -spun supărată.
-Nu mă condamna că vreau să te protejez.-spune serios.
-Poate că nu vreau să fiu protejată. Poate că n-am nevoie de protecție . -spun indignată.
-Ai fost impuşcată!-spune exasperat.
-Pentru că am încercat să te ajut!-spun nervoasă, în timp ce arunc după el cu un cub rubic ,dar se fereste.
-Mă ajutai dacă erai în siguranță! -spune şi el nervos luându-mă de mână şi smucindu-mă în brațele lui,însă îl împing.
-Bine,atunci poate nu vreau să te ajut ,ci să te țin în viață! -spun cât se poate de serioasă.
-Si eu ce crezi că vreau să fac?!-aproape țipă la mine.
-Păi nu stiu,poate...-mă întrerup atunci când simt o durere acută în zona abdomenului.
-Ce s-a întâmplat? -întreabă Matt îngrijorat prinzandu-mă chiar înainte să cad.
-Cred că n-a fost o idee aşa bună să plec din infirmerie. -spun chiar înainte să lesin  din nou.