< Trist >

211 20 18
                                    


Totul în jurul lui este-atât de trist..
Şi simte cum spaima l-a cuprins,
Şi da,chiar e un suflet deprins,
Deprins de realitate printr-un vis!

Copilul trist,cu faţa tristă,plânge..
Varsa acum mii de lacrimi de sânge.
Are un ursuleţ, ce la piept îl strânge
Îl strânge tare şi iar incepe-a plânge.

Scapă ursuleţul din ale sale brate mici
Si tipa tare, e cuprins de frici..
Dar nimeni nu poate să.l audă
E singur,nu are cine să.l vadă!

Se-aude un zgomot de-afară
Se-aude o melodie rară....
Frica lui rapid se simte..
Când totul e înecat în cuvinte!

Si linistea-i pătrunzătoare uneori
Nu te ajută să urci,ci sa cobori..
Iar singurătatea nu-i întocmai usoară
El..ar da orice sa mai fie lumină afară!

Dar nu e. Intunericul a pus stăpânire
Pe-al său suflet si pe-a sa privire!

Tristețea din ochi e foarte usor de citit...
Se vede ca nimeni nu l-a iubit
Se vede bine..cat e de necăjit
Si cum viata in palme l-a primit!

Descoperă-mi lumea...viata! Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum