Astă-vară

 Bine te-am găsit, drag prieten. Păi, nici nu știu de unde să incep, sincer. Am de gând să merg puțin în trecut, și să încerc să realizez pe măsură ce scriu, cât de mult s-a îmbunătățit viața mea în ultimul timp, pe plan emoțional.

 Totul a început undeva prin vară, iulie. Mă atașasem de o fată, vorbeam zilnic, și am ajuns să fiu cu ea. O relație la distanța, da, știu cum sună. Totul mergea relativ bine, relația era una lejeră, ea era o fată de treabă, ceva combinație între sensibilă și dură. Relația era undeva pe la trei săptămâni, când am pus piciorul în prag pentru un motiv care poate suna pueril, și acela fiind că uita, frate, uita tot felul de lucruri legate de relație. Date, întâmplări, și așa mai departe. Am decis să mă despart de ea, într-o seară. A înțeles, spre surprinderea mea, incerca să mai țină legătura cu mine, dar n-a mers.

 Nu la mult timp am fost băgat într-o relație, cu o fată din capitală. Inițial credeam că va fii ceva, dar nu a fost, relația aia a fost un eșec, a durat trei zile, pentru faptul ca mă atașasem de o altă fată. I-am spus, am lăsat-o ca ea să aibă ultimul cuvânt, măcar atât să fac, că nesimțit fusesem deja. Am aflat că și fata de care mă atașasem mă placea, așa că de ce nu. A fost o provocare, era genul ăla de fată care dorea să fie mereu pupata-n cur, să-ți ceri scuze, te lăsa cu "seen" dacă era de ceva. Mă rog, provocarea adevărată era ca fata locuia în Irlanda. N-a ținut, pentru că respectiva m-a lăsat odata fără răspuns undeva la 4-5 zile, apoi mi-a trimis un mesaj, la care i-am raspuns ceva în genul: "mă bucur că mai știi de existența mea", la care ea îmi vine cu o scuză de zile mari: "păi, eu te băgasem în seama atunci... așteptam să ma bagi tu pe mine", și i-am zis atunci că asa nu merge.

 Mă, am luat o pauză de la fete, am spus ca nu mă mai bag în relație după relație, pentru ca nu mă definește să sar de la una la alta. Undeva pe la începutul lui septembrie, zărisem o fată pe instagram, avea profilul pe privat, așa că i-am dat follow, ca na, ce se poate întâmpla. Era frumoasă foc, drace, mi se pusese pata pe ea, dar realizam ca n-ar fii stat cu unul ca mine. Și când credeam că e singură, apăruseră niște poze cu ea și un tip. Eram demoralizat total, chiar voiam să iau legătura cu ea, măcar să fim amici. Dar m-am rușinat total și n-am mai facut nimic. Tot prin septembrie, ieșisem cu un tovaraș. Vorbea la telefon, și ce să crezi, fix cu fata aceea vorbea, amuzant, nu? Nu, nu el era tipul de care am zis înainte, logic. Apoi a urmat:

"—Bă frate, știi când îți spuneam că-mi place de o fată?

—Da.

—Asta e, dracu.

—Pe bune? Cum dracu.

—Da mă, ea e.

—Îți place mult de ea?

—Logic, dar nu vreau să știe cine sunt.

—Dă-i mesaj pe tumblr."

 Apoi m-am rușinat, am zis nu, dar m-a convins s-o fac. Mersesem la mine acasă, făceam noi pe nebunii acolo, el ii dăduse o poză cu mine, etc. Între timp, se despărțise de tipul ăla, își bătuse joc de ea, cum a facut-o cu toate, din câte am înțeles.

 Așa, continuând. A plecat băiatul ăsta de la mine, și ce am zis, hai să ii dau mesaj pe tumblr, nu? I-am dat, inițial cu un mesaj de incurajare, și apoi am încercat să nu par prea nesimțit întreband-o dacă e bine. I-am dat numarul meu, și am continuat conversația pe whatsapp. Aparent, când i-am spus de unde sunt, și așa, era surprinsă, nu credea ca o să fiu din apropiere. Am încercat să evit să ii spun că o plac, îmi povestise prin ce a trecut, și na, am spus că nu, nu îi mai pun și asta pe cap acum. Am ascultat-o, am încercat s-o înțeleg, să-i dau sfaturi. Mă surprindea pe cât de mult ne afundam în discuție, pe cât de sensibilă se numea, era chiar mai puternică emoțional decât credea.