Dragoste ruptă din rai. (Justin Bieber FanFiction)

Capitolul 5

Heei. Deci de aici povestea va începe sa fie +18 cum am mai spus. So, sper să vă placă. Vă pup.

ALEX POV

- "Juss..." încep eu, iar el mă întrerupe.

- "Am o surpriză pentru tine. Așteaptă aici și simte-te ca acasă." Un alt cadou. Băiatul ăsta mă face să mă simt cea mai fericită fată de pe Pământ. Trec câteva minute, iar eu încerc să mă întind până la noptieră pentru a bea puțină apă. Aud clanța ușii deschizându-se. E Justin.

- "Asta e pentru tine. Să știi că te iubesc mai mult pe cât propria-mi viață. Iartă-mă dacă am fost prea dur cu tine. Tu ești doar o fată. Nu trebuie să mă comport așa cu tine. Dar, sunt gelos. M-am enervat când am auzit că spusele imbecilului de Cody se dovedeau a fi adevărate.Nu sunt perfect." Apoi mă strânge în brațe și îmi dă cadoul. E un trandafir roșu cu niște cercei swarovski de un albastru marin perfect. Erau ai mamei lui înainte să moară. A avut un accident de avion. Cred că Juss are nevoie de cineva care să îi aline dorul de părinții lui care au murit înainte de vreme. Defapt... sunt sigură că are. Nu cred că poți trece peste toate astea într-un singur an. Îmi pare rău pentru ei. Chiar mi-ar fi plăcut să îi cunosc. M-a impresionat faptul că mi-a dat acei cercei care înseamnă ceva pentru el. Sunt unele dintre lucrurile pe care le mai are de la cea care i-a dat viață. Nu m-am simțit niciodată atât de iubită. Brațele lui cuprinzătoare care mă strâng în brațe reflectă starea sufletului său. Nici nu știu cum să îi mulțumesc. Acum că mi-a revenit vocea pot să îi spun și eu cât de mult îl iubesc. 

- "Wow... Sunt superbi. Mulțumesc. Te iubesc!" și îi iau fața în palme și îl sărut. Nu trebuie să fie perfect. El e perfect pentru mine. E tot ce îmi doresc. E ora 02.15 AM și sunt foarte obosită. La câte perfuzii am primit... Cred că e normal. 

- "Justin... Eu merg să-mi fac un duș. Sunt obosită." îi spun neîncrezătoare.

- "Bine. Ai halatul pe cuier." Mă întorc să îl sărut.

- "Mulțumesc." Văd că și-a renovat baia. În mov. Culoarea lui preferată. Arată... ok.  Îmi place movul. Mă liniștește. Mă dezbrac și intru în cabina de duș. După ce deschid dușul și mă pregătesc să ies, aud niște bătăi în ușă. Cred că e Justin. 

- "Pot să intru?" Oricum intra, să fim serioși. 

- "Da."

- "Ți-ai uitat ăștia. Cred că ai nevoie de ei." Mi-a dus bikini. Printr-un mod supernatural a reușit să își atingă scopul. M-a făcut să îmi uit ceva, doar pentru a intra. Păcat că cabina de duș era aburită și nu a putut vedea nimic. Exceptând capul meu.

- "Ămm.. Mulțumesc." îmi răspunde puțin dezamăgit.

- "Cu plăcere. Mmm.. Eu ies." Iese și închide ușa. Îmi place jocul ăsta. E și timpul să aibă reacții de felul ăsta. Suntem de 3 luni împreună. Și... în legătură cu acel moment al relației noastre... o să mai aștepte puțin. Nu vreau să îmi pierd virginitatea așa ușor și să nu fiu sigură că merită. 

JUSTIN POV

Aprind televizorul și îi văd bikini lui Sierra pe pat. Cred că și-i a uitat. Merg să îi duc. Bat la ușă.

- "Pot să intru?"

- "Da."

- "Ți-ai uitat ăștia. Cred că ai nevoie de ei." Mda... planul meu a dat greș. Cabina e aburită. Trebuia să mă gândesc la asta. Cred că și-a dat și ea seama că o iubesc și vreau să fie a mea. Doar a mea.

- "Ămm.. Mulțumesc."

- "Cu plăcere. Mmm.. Eu ies." Mă așez pe pat și mă uit la TV.  Gândurile încep să mi se învârtă în cap în timp ce Sierra își face apariția în camera mea. Defapt... a noastră. Se vede pe ea că e obosită și slabită. Merg și eu să fac duș, în timp ce Sierra își vizionează serialul. Dușul mă relaxează. Apăs pe butonul de muzică și o dau la maxim. 

*După 15 minute*

Ies din baie și îmi pun hainele pe scaun. Menajera o să le adune. Sierra e obosită. Se menține trează doar pentru mine. O iubesc ce fata asta. Mă așez lângă ea și îi așez capul pe pieptul meu. Când sunt cu ea nimic nu mai contează. Membrul meu își dorește o întâlnire și îmi dă ceva semnale de *nuștiucâtmaipotaștepta*. Trebuie să mă abțin. Îi iau fața în mâini și o sărut, nu înainte de a o pune peste mine. 

- "Te iubesc, Sierra. Ești totul pentru mine." și o sărut din nou.

ALEX POV

Când îmi spune acel "te iubesc" sunt sigură că o spune din suflet. Înainte de a-mi începe viața sexuală cu el, trebuie să fiu sigură că nu mă va părăsi. Acum sunt sigură de asta. Mă trage peste el și mă sărută. Încearcă să îmi desfacă capsa de la sutien. Da, sunt pregătită pentru asta psihic, dar nu și fizic. Sunt încă slăbită.

- "Justin... te rog. Sunt obosită. Mai așteaptă puțin... te iubesc". Îl sărut și mă așez pe pieptul lui. Dimineața mă trezesc așa cum am și adormit. În brațele celui mai râvnit și frumos și iubitor și grijuliu băiat din întreaga lume. Da, mai pot continua...Omg... sunt așa de norocoasă să îl am. Doar pentru mine. Mă ridic încet, îl sărut la fel de încet, și merg la baie. După 10 minute, deschid ușa și îl văd agitat vorbind la telefon. Mă așez pe patul lui călduros și moale și aștept să termine de vorbit la telefon. Între timp, mă îmbrac. 

- "Sierra... trebuie să plec. Am o întânire de afaceri la firmă. Sper că te descurci singură. Dacă ai nevoie de ceva, cobori jos, o iei la dreapta și apoi înainte. Acolo e menajera. Să nu te obosești. Dacă nu poți coborî ai numărul ei pe birou. Îi poți cere ajutorul. Eu trebuie să mă grăbesc." îmi spune agitat. Se îmbracă cu costumul. Îi stă al dracului de bine. Îi evidențiază abdomenul și fundul apetisant. "Nu uita că te iubesc".

- "Eu mai mult." Se apropie de mine și își înfășoară mâinile pe șoldurile mele.Mă sărută pe gât lăsându-mi semn. Ok, va avea parte de o surpriză. Mă voi răzbuna. Trage după el ușa care se trântește. Din câte observ, e ceva important. Am impresia că o să mă plictisesc. Deja o fac. Aaa... trebuie să o sun pe Yasemin. Îmi caut telefonul și o apelez.

- "Yasemin? Ce faci? Unde ești?"

- "Sieraaaa. Sunt în oră. Avem chimie. Cum te simți? Ești ok?"

- "Da, sunt ok. Doar a stat Justin cu mine. Mâine vin la școală. Mai vorbim atunci. Merg să îmi fac ceva de mâncare. Sun lihnită." îi spun oftând.

- "Bine,te pup." Blochez telefonul și îl așez pe pat. Nu mi-am revenit în totalitate, dar sper că pot coborî niște amârâte de scări. Având în vedere că nu știu unde e bucătăria, iar casa asta e imensă trebuie să apelez la menajeră. Merg la dreapta și apoi înainte. Zăresc o cameră pe care scrie D-na Scailer. Cred că ea e. Bat la ușă și intru. Nu e nimeni. Nu știam că mai nou și menajerele au propriile camere. Mă rog, trecem peste. Și camera asta e imensă. Are un pat alb ca zăpada și un balcon spațios. Deschis ușa balconului și ies să iau puțin aer. Între timp, intră peste mine, doamna... Scailer. 

- "Bună ziua. Eu sunt Scailer, menajera. M-ați mai văzut făcând curat prin camere, cred. Îmi pare bine să vă cunosc, domnișoară..." îmi spune pe un ton familiarist.

- "Sierra," și dau mâna cu ea. Din câte văd, e o femeie de vreo 30 de ani,cu uniformă și frumușică pot să spun. "Mi-a spus Justin că... pot apela la dumneavoastră dacă am nevoie de ceva. Și nu prea cunosc casa... dacă a-ți putea să-mi spuneți unde e bucătăria aș fi recunoscătoare.Mi-e cam foame."

- "Desigur, să îmi spuneți ce doriți la micul dejun." Poftim? Îmi face și de mâncare? Ok. Nu mă deranjează. Justin e chiar un prinț în adevăratul sens al cuvântului, iar eu... mica lui prințesă. Doamna îmi arată unde este bucătăria. E relativ aproape de camera lui Justin.

- "Un platou rece, vă rog. Fără ardei." Urăsc ardeii. 

- "Sigur. Puteți să urcați sus dacă doriți. Vi-l aduc eu." îmi spune respectuos doamna Scailer.

- "Bine. Mulțumesc." Cred că o să mă obișnuiesc cu viața asta. E chiar ok să fi servită mereu. Urc scările și mă așez pe pat luându-mi telefonul în mână. Wow.. 47 de apeluri pierdute.