Romance of Hell

Început

*Doar acest capitol va fi narat la persoana a 3 a, apoi voi pune din perspectiva personajului.*

    Picaturile de apa continuau sa loveasca cu putere geamul camerei intunecate. Sunetul infricosator al tunetului, ce rasuna la intervale de cateva minute, o facu pe Chocolate sa se ingroape din ce in ce mai mult in pilota sa rosie si calduroasa. Transpirase, dar nu voia nici in ruptul capului sa iasa din culcusul sau. Daca fulgerele ar fi strapuns-o si ar fi murit? Sau daca, si mai rau, ar fi lovit nucul cel vechi din fata casei si acesta ar fi cazut peste acoperis, care mai apoi ar fi strivit-o? Ea era ferm incredintata ca ceva s-ar fi intamplat mai mult ca sigur. Asa ca, ramase acolo, cu telefonul langa ea si cu gura de aer facuta prin pilota, ca sa nu se sufoce.

Frica de fulgere si de tunete o deprinse de cand mama ei, Julia Hastings, o femeie de o bunatate inexplicabila, murise cu cinci ani in urma. Pe atunci era o zi la fel de posomarata ca asta, iar Chocolate, fiica ei, se lupta cu ploaia sa ajunga acasa. Stia ca mama ei facea papanasi. Ea iubea papanasii. Asa ca se grabise, caci tot ce voia era sa isi arunce bratele in jurul mamei sale, iar ea sa o imbratiseze strans si sa o intrebe ce facuse la scoala.
Cand Choco(asa i se spunea in familie) intrase nerabdatoare in casa, ramase surprinsa de mirosul intens de levantica si de racoarea bizara ce domina in aerul de pe hol. Doar cand nu era nimeni acasa se pastra mirosul acesta. Dar nu, nu se putea intampla. Mama ei ii promisese papanasi la pranz, era imposibil sa isi dezamageasca unica fiica. 

— Papa? Strigase aceasta, plimbandu-si privirea dintr-o parte in alta.
Tatal ei, Fernandez Hastings, era un om modest, dar rece. Isi iubea sotia, insa nu ii arata asta.
Chocolate pasi in bucatarie. In dreptul mesei de facut mancare, ce se gasea in mijlocul incaperii, era aruncat un pistol. Fata se speriase si ii venise s-o ia la fuga. Dar mana ce o zarise, la cativa centimetri de pistol, o facu sa innebuneasca. Ar fi putut recunoaste acele degete delicate oriunde.

— Mama..., murmura parca sufocandu-se. 

Cu pasi lenti, dar sceptici, se apropie. Chocolate scoase un tipat disperat cand corpul neinsufletit al mamei sale iubite, zacea intr-o balta oribila de sange. Se arunca in genunchi, langa ea si incepu sa o scuture, plangandu-si sufletul in acelasi timp. Nu voia sa priceapa ca mama ei fusese ucisa, era prea ingrozitor. Tremurand de durere, fata isi scoase telefonul minuscul din ghiozdan si forma numarul de urgenta. Insa, chiar inainte ca vocea robotica sa intre in apel, o mana ii smulse cu putere mobilul, facand-o sa tresara. Papa al ei se uita de sus la ea, mentinandu-si pe chip un zambet diabolic, cum numai un criminal ar putea sa aiba.Atunci, un fulger produse un zgomot infricosator si luminase camera obscura in care se petrecuse crima. Se simtise ca in filmul acela de groaza, Psycho, pe care Chocolate il vazuse pe ascuns cu prietena sa, Michelle. 

— Nu o sa spui nimic, altfel vei sfarsi la fel ca ea, rostise Fernandez, pe un ton ciudat de calm. Apoi incepu sa rada si un alt fulger se facu auzit...
Era stupefiata. Incepuse sa creada ca tatal sau fusese posedat sau ceva de genul. In timp ce barbatul era ocupat sa rada precum un psihopat, Chocolate se strecura pe langa el si incepu sa fuga spre iesire. 

Usa era incuiata. Pasii fortati se simteau venind.
— Credeai ca poti scapa? Tarfa! Tipa ca un descreierat tatal ei. 

Ea inghitise in sec. Papa s-a apropiat de ea si se repezi peste trupul ei micut, acoperindu-i gura si nasul cu o carpa alba. Chocolate lesinase. O luase in brate si iesi cu ea in ploaie. O azvarli pe bancheta din spatele masinii, un Chevrolet Impala uzat, si pleca departe de Denville.

Ploaia se mai domolise, iar Chocolate putu sa isi scoata in sfarsit capul de sub pilota. Se dadu jos din pat si cobori sa manance ceva. Stomacul ei scotea niste zgomote insuportabile.
Jos, tatal ei se uita la film impreuna cu Keyra, iubita sa. Trecu scarbita pe langa ei, dar barbatul o prinse de incheietura, oprind-o.