Intr-o noapte friguroasa de decembrie, Sandra se grabea sa ajunga acasa. Mergea fara griji, dar, la un moment dat, s-a uitat in spatele ei. Doi barbati erau acolo. Nu a dat importanta faptului, dar, dupa ce a cotit pe mai multe strazi si s-a intors din nou, cei doi erau la o distanta considerabila, dar erau totusi acolo. "Okay...asta e ciudat" isi spuse ea.
"Hmm...chiar prea ciudat, nu crezi?" se auzi deodata o voce. Sandra a ramas incremenita. Credea ca cei doi au prins-o din urma sau ceva de genu'. Dar, cand s-a intors, a vazut un alt barbat, cu o expresie binevoitoare pe chip.
-Cine esti tu? Ce doresti?
-Nu iti face griji, eu nu iti vreau raul. Ce-ar fi sa intram putin in magazinul acesta, pana se plictisesc aia doi sa te tot urmareasca? spuse barbatul.
-Hmmm...bine...e o idee buna, accepta Sandra si deschise usa magazinului.
Dori sa ii multumeasca pentru sugestie si intinse mana spre umarul barbatului, care se indeparta. Dar a inghetat atunci cand, in locul a ceea ce trebuia sa fie haina si, pana la urma, corpul barbatului, a intalnit doar aerul gol. Atunci, el s-a intors, a zambit inspre ea si s-a risipit in aer ca fumul.
"Nu se poate!" isi spuse Sandra. "Iar? Dar credeam ca am scapat de asa ceva..." Iesi din magazin. Din fericire, cei doi tipi care o urmareau nu mai erau acolo, iar ea a ajuns in siguranta acasa. Se dezbraca de hainele groase si se duse la dulapul din camera ei, de unde scoase un album foto. S-a asezat pe pat si l-a rasfoit infrigurata, pana a ajuns la o poza in care erau doua fetite ce se tineau de mana.
Poza avea 10 ani si o infatisa pe ea si pe verisoara ei, Teresa. Fusese facuta chiar in ziua in care Teresa a murit, inecata in raul spre care se indreptau in acel moment. Isi amintea si acum perfect, cum, la cateva saptamani dupa tragedie, a intrat in camera din casa unde locuiau parintii ei si a vazut-o stand pe pat...pe Teresa. Bineinteles, a fost ingrozita. A inceput sa tipe ca din gura din sarpe "Teresa! Teresa!", dar nimeni din cei care erau atunci in casa si au venit sa vada ce s-a intamplat nu a gasit nimic neobisnuit. Cu greu au linistit-o pe fetita care se uita infricosata la un scaun din coltul camerei. De atunci, Teresa i-a mai aparut de cateva ori, in decursul unui an de zile.
Mai tarziu, pe cand era la liceu, una dintre colegele sale a avut un accident de masina. Desigur, ea si toti ceilalti din clasa, au stat alaturi de fata la spital. La un moment dat, Sandra s-a dus sa isi ia o cafea ca sa poata rezista peste noapte. Pe cand se intorcea spre Terapie Intensiva, a vazut-o pe colega ei accidentata, in haine de spital, traversand holul spre ea. A privit-o cand era in dreptul ei, apoi s-a indreptat spre iesire. Sandra a strigat-o de cateva ori, dar nu a reusit sa o faca sa se intoarca. A fugit catre camera in care asteptau ceilalti, pregatindu-se sa le spuna ca fata a plecat, dar i-a gasit pe toti plangand. Tocmai fusesera anuntati de decesul colegei si prietenei lor. La auzul vestii, Sandra a lesinat si a avut nevoie sa ramana peste noapte la spital, pana si-a revenit complet.
Au trecut cativa ani buni de la aceste intamplari, iar ea spera ca intalnirile ei cu supranaturalul s-au incheiat. Doar ca in seara asta, a fost mult mai ciudat. Barbatul care a disparut in fata ei, parea mult mai real si chiar i-a vorbit. Nici Teresa si nici colega ei nu facusera asta. Intr-un final, Sandra s-a obisnuit cu ideea ca ea poate vedea lucruri care pentru ceilalti sunt invizibile, dar nu se simtea deloc in largul ei cand avea o astfel de experienta.
Zilele urmatoare, si-a vazut de treburile ei obisnuite, impartita intre facultate si serviciu, incercand sa dea uitarii cele intamplate. In ziua in care si-a luat concediu, a intentionat sa dea pe la banca sa isi scoata niste bani. Mergand pe strada, cu nimeni si nimic in jurul ei, geanta i s-a agatat in ceva. Era de parca ceva o prinsese si nu ii mai dadea drumul. Ca din nimic, in stanga ei rasarise neobisnuitul barbat.
