Suflet Inocent ~+18~

Capitolul 9

Ziua 02.06, ora 10:00.

Ma trezesc singur in pat. Ma ridic brusc si observ ca nu mai era in camera. Ma dau jos din pat si cobor in sufragerie, dar nu era. Ma duc in bucatarie, nu era nici acolo dar era masa pregatita. Urc scarile si dau sa intru in baie dar usa era inchisa.

-Amanda esti in baie? Spun in timp ce bat in usa.

-Da... Sunt aici. Spune cu jumate de gura.

-Amanda deschide usa. Acum! Si sau cu pumni in usa.

-Am spus ca sunt bine! Si deschide usa.

-Ce ai? Esti palida.

-Mergi si mananca. Si se indreapta spre camera.

Perspectiva lui Amanda.

Sarcina asta ma slabeste. Nu sunt bine, se vede pe mine dar nu vreau sa ii spun adevarul. Il va chema pe David. O sa imi dea pastile pe care le iau si dupa 2 ore le dau afara. Sau cel mai rau caz sa ma duca la spital si sa ma interneze. Eu nu mai pun piciorul in spitalul ala. Ieri Catalin s-a intors acasa. Ma sunat toata ziua si nu i-am raspuns. Mi-a dat mesaj in care spunea "O sa te caut tarfa ordinara. Nu scapi tu de mine. Cand o sa te gasesc o sa te termin!". Nici de mesaj nu i-am spus. Intru in camera si ma asez in pat. Peste putin timp vine si George ca sa-mi spuna ca pleaca la firma. Ma saruta si iese din camera. Aud cum usa se inchide si eu adorm.

Perspectiva lui George.

O sa vorbesc cu David pentru a merge pana acasa la mine sa vada ce e cu Amanda. Sper sa nu fie nimic rau legat de ea sau de sarcina. Ajung la firma si ma vad cu tata.

-Buna ziua tata. Spun si intind mana.

-Buna ziua viitor sef. Si imi cuprinde mana. Nici azi nu ai venit cu Amanda?

-Nu pentru ca nu se simte prea bine in perioada asta. O sa aveti un nepotel, daca toate lucrurile merg bine.

-Poftim? Nepotel? Spune el mirat.

-Da, nepotel. Ce este?

-Fiule tu deabea te cunosti cu ea. Are 18 ani. Nici sa nu aud de nepoti. Daca afla mama ta?

-Mama nu o sa afle. Si ce daca ma cunosc cu ea de putin timp? Si ce daca are doar 18 ani? Nu o sa faca avort si gata! Spun in timp ce tipam. Tata a incremenit si a plecat din fata mea.

Intru in birou si incep sa ma uit peste arhiva firmei. In ultimi 30 de ani, aceasta firma merge bine, este cunoscuta in 10 tari si are un profit de 60%. E bine totul cum arata.

Perspectiva lui Amanda.

Ma trezesc la ora 16:37. Observ ca m-a sunat George si Catalin. Il sun pe George dar nu raspunde. Imi da mesaj si imi spune ca este intr-o sedinta. In fine. Cobor in sufragerie si aud cum cineva bate la usa. Ma duc si deschid. Era David. Il poftesc in casa si mergem in bucatarie.

-El te-a trimis, nu? Si ii pun o ceasca de cafea in fata.

-Multumesc si da, el m-a trimis ca sa vad ce este cu tine.

-Cu mine nu este nimic. Sunt bine! Si ma prind brusc de masa.

-Aseaza-te repede. O sa iti fac o injectie de calciu.

-Sunt bine David serios vorbesc. Spun cu jumatate de gura.

-Taci si nu mai fa mofturi. Il sun pe George si ii zic sa vina de urgenta acasa.

-Nu o sa iti raspunda, e in sedinta.

-Atunci ii las mesaj si o sa il vada cand iese din sedinta.

Perspectiva lui David.

Ii fac injectia si ii las mesaj lui George. Dupa 30 de minute ii mai fac o injectie tot pentru calciu. George imi raspunde si imi spune ca o sa fie acasa intr-o ora. O i-au pe Amanda si o pun pe canapeaua din sufragerie. Am observat ca a inceput sa faca febra si sa aiba stari de voma. Aceste simtome sunt doar la feneile gravide. Nu are cum ca Amanda sa fie gravida. George intra in casa la ora 18:33.

-Cum se simte? Spune si vine in sufragerie.

-Hai in bucatarie ca a adormit.

-George, Amanda e insarcinata?

-Da, dece? Spun mirat.

-Pentru ca, febra, stari de voma, ameteli, astea sunt simtome la o femeie insarcinata. Dureaza cam o luna depinde de cand este insarcinata.

-Cred ca e de o saptamana. Spun si ii pun o cafea in fata si ma asez.

-De acum o sa fie asa o luna. Dupa o sa isi revina. I-am lasat niste medicamente si cateva feluri de mancare pe care sa le manance in perioada asta. Eu trebe sa plec. Am niste treaba la spital. Cand se trezeste o intrebi ce vrea de pe lista sa manace si dupa ii faci o injectie de calciu. Toate lucrurile sunt in sufragerie pe masa.

-Bine, multumesc mult. Hai sa te conduc.

Il conduc catre usa si ne strangem de mana. Inchid usa si ma duc in sufragerie. Aprind televizorul si ma uit la ce gasesc. Dupa 2 ore se trezeste si Amanda.

-Hei, de cand esti acasa? Spune in timp ce se ridica.

-Acum 3 ore am ajuns. Cum te simti?

-Ma doare capul si sunt bine.

-Ok, alege ceva de pe lista care ti-a lasat-o David si eu o sa iti fac. Amanda se uita si arata inspre al 4-lea rand. Era pilaf simplu, fara sare. Ce sa zic mancare de spital. Ii fac orezul si ma duc in sufragerie cu o farfurie.

-Lasa-ma te rog sa te hranesc eu.

-Bine, dar nu am 2 ani. Stiu sa mananc si singura. Spune in timp ce isi lasa capul in jos.

-Stiu ca nu ai 2 ani dar te rog frumos.

-Bine.

Perspectiva lui George.

Incep sa o hranesc pe Amanda. E atat de scumpa. Chiar daca nu are 2 ani, ea pentru mine e un copil mic, si o iubesc. Termin sa o hranesc si ii fac injectia care mi-a lasat-o David. O i-au in brate si ne uitam la televizor. Ora era 21:15 si Amanda a adormit in bratele mele. Ii dau mesaj lui tata sa ii spun ca maine nu pot venii la firma. Sper sa nu se supere. O i-au pe Amanda pe sus si urc in dormitor. O pun pe pat si o invelesc. O sarut pe frunte si ies din camera. Ma duc in bucatarie sa mananc si eu sa imi termin treaba care am inceput-o la firma.

Ziua 02.06, ora 23:15.

Stateam in fata laptopului terminand rapoartele pentru firma. O vad pe Amanda ca vine in bucatarie.

-Nu vi si tu sa dormi? Spune si ma i-a in brate.

-Hai ca vin si eu in 5 minute, ok?

-Bine.

Amanda iese din bucatarie si eu inchei ultimile rapoarte. Beau un pahar de apa si urc in dormitor. Amanda era treaza, se uita pe geam. Ma duc in spatele ei si o imbratisez. Mi-a lipsit mult parfumul ei. Ne punem in pat si adormim imbratisati.

Ziua 03,06, ora 05:25