Prolog

89 6 9
                                    

Stau in camera mea gandindu-ma cum ar putea fi viață mea daca as fi făcut ceea ce mi-ar fi plăcut,sa lucrez unde îmi doream,sa fiu un designer vestimentar dar tata m-a obligat sa ma angajez la firmă lui de tot rahatu' uneori nu il înțeleg pe omul asta,odată îmi zice sa fac ce vreau si sa fiu fericita si alteori sa îmi bage firma lui mirifica pe gat,uneori il urăsc așa de tare! E așa de groaznic uneori,când eram mica am fost obligata tot de tata sa joc tenis chiar daca nu mi-a plăcut,inca de când a murit mama din cauza cancerului tata a devenit serios si rece,a început sa comande tuturor ce sa facă chiar si mie si daca nu făceam ce vroia el riscam sa ma bata! Dar acum ca am crescut as vrea sa schimb asta,as vrea sa ii reamintesc cum era înainte fericit și cald,blând si nu ma obliga sa fac ceea ce nu vreau,vreau sa vadă si el cum era înainte sa se schimbe,il iubeam cand era sa de calm si de iubitor si brusc s-a schimbat doar din cauza mamei,uneori as vrea sa fie si ea aici cu noi,sa fim o familie unita din nou dar asta nu se va mai intampla,imi aduc aminte o vorba de-a tatalui meu "Cand o persoana draga tie paraseste aceasta lume,ea se duce sus in ceruri si ne priveste avand grija de noi,desi am vrea ca persoana draga sa se jntoarca inapoi asta va fi imposibil,Dumnezeu a ales-o pe ea sa fie acolo sus iar noi ni avem puterea necesara de-al opri,stiu e greu dar vom trece peste asta,IMPRRUNA îți promit Rose!" mda,nu a dost tocmai așa după aceea,da am fost uniti un timp iar după a început sa bea si sa își piardă încet si dureros mințile dând in demență, a trebuit sa il duc de vreo 3-4 ori la psiholog dar fara rezultat,era chiar mai rau,eu încercam sa il oprește din a mai bea,pentru binele lui dar nu am avut cum,ori de cate ori încercam sa il opresc din a mai bea ma bătea,ma rog sigur era doar influenta alcoolului dar totuși,încercam doar sa il ajut nu sa ii pun otrava in băutură,după aceea s-a apucat si de fumat si eu când am aflat am fost distrusa,nu am vorbit cu el 2 luni dar după l-am iertat incercand sa il ajut dar in zadar,nu am reușit din păcate pentru mine, il iubesc dar uneori e așa enervant ca as vrea sa il lovesc direct in mufă,dar după îmi readuc aminte ca il iubesc si nu il lovesc,momentan.... Adorm rătăcita in gânduri cam confuza si trista.

Condamnata la dragosteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum