Rosenrot

Capitolul 2

Perspectiva lui Rose

- Îți vine foarte bine, Rose! zise mama, sărutându-mă ușor pe gât, în timp ce eu mă priveam în oglinda de obsidian.

De obicei, duminica e zi sfântă. Nu contează dacă ești în fașă, în cârje sau pur și simplu ai vrea să dormi mai mult dimineața. Toată lumea e la biserică. Bunica îmi spunea mereu că toți preoții care au slujit de-a lungul timpului în orășelul nostru au un har aparte. ,,Orice ai avea pe suflet, spune-i lui David. El mereu are o rezolvare pentru orice problemă. " Și tind să o cred. David e preotul și, mai mult, e topit după fratele meu. Cum oamenii la vârsta lui au deja nepoți și el nu e nici măcar căsătorit și nu are nici copii, s-a atașat extrem de mult de micuțul Eduard, care cântă de câteva luni și în corul bisericii.

Am plecat înaintea părinților mei. Vreau să ajung mai repede în locul în care toate răutățile și toate bârfele sunt lăsate la o parte.

-Iar s-a îmbrăcat Carla ca o târfă, mă întâmpină în curtea bisericii Agatha.
-Păi dacă asta este cum ai vrea să se îmbrace? îi ține isonul și Magda.

Ne îmbrățișăm. Bine, nu știu ce caută puii ăștia de drac aici la biserică, dar ne știm de când eram micuțe și le iubesc mult. Magda e cu un an mai mare decât mine și cu trei capete mai scundă. Da, e pitică, dar e pitica mea. Are părul brun cu câteva șuvițe blonde vopsite random. Ochii căprui îi sunt ascunși după o pereche de ochelari. Poartă haine largi, pantofi sport și e mai mereu cu căștile după ea. E o tipă baiețoasă, dar intr-un fel sexy ce atrage multe priviri.

Agatha este a doua brunetă din viața mea pe care nu am să o uit niciodată. Are un râs contagios și câteodată de-a dreptul malefic. Și ea e un magnet de băieți, dar e o scorpie înnăscută. Nu se implică în relații serioase, refuzându-i pe toți la sfârșit, dar nu înainte de a primi cadouri și de a merge la întâlniri în cele mai luxoase restaurante din toate colțurile Germaniei. Agatha și Magda mi-au schimbat viața, jur. Nu știu ce m-aș face fără ele.

-Cred că Sebastian te place, schimbă subiectul Agatha cu o moacă perversă.
-Iar eu cred că vă potriviți, intervine și Magda.
-Nu uita că eu vreau să fiu domnișoară de onoare!

Sebastian e vecinul meu și, totodată, persoana în care am cea mai mare încredere.

-Cred că cel mai bine ar fi să vă țineți gurile! Începe slujba, mă răstesc eu in glumă.

Ne așezăm pe băncile din curte. David mereu preferă să facă slujba afară.

Chicotim în timp ce acesta ne vorbește despre cum a creat Dumnezeu lumea. Și animalele. Și omul. Și ispita.

-Apropo de ispită, Rose, cine sunt bunăciunile acelea care se apropie de noi? îmi spun în șoaptă fetele.

Vorbeau de trei bărbați. Tineri. Sexy. Probabil potenți. Nu i-am mai văzut până acum și sunt sigură de asta, căci altfel avea întâlnire Agatha măcar cu unul dintre ei.

-Hmm, mie-mi place de cel cu plete, își ochește Magda ținta.
-Să nu vă atingeți de ăla blond! Din acest moment e proprietatea Agathei.
-Brunetul... ăăăă..., mă bâlbâi eu. E drăguț.

OK. De ce îmi bate dintr-o dată inima mai tare? Și de când mă bâlbâi eu? Ceva e necurat. În mod clar m-au emoționat predicile preotului David, asta trebuie să fie cauza.

-Păi normal că e drăguț, nebuno. Poartă la mâna dreaptă ceas Rolex.
-Eu zic să te bagi. Te poate face mult mai fericită ca Sebastian, râde Magda.

Dar mie puțin îmi pasă de ceasul Rolex. Bărbatul acesta are ceva ce mă atrage. E o siluetă interesantă și ceva îmi spune că e cel mai înalt dintre toți orășenii de aici. Aș vrea să vină mai aproape. Să îl văd mai de aproape. Fac un pas lateral ca să îi cercetez cât pot chipul din profil. Maxilarul proeminent îi dă o notă de masculinitate, acoperit de o barbă abia crescută. Are părul negru și ușor ondulat, ceea ce îl face să pară mult mai tânăr, deși nu cred că are mai mult de 25 de ani.

-Aș vrea să vină mai aproape! exclam eu cu voce tare de data asta, încât îi fac pe toți prezenți să se uite la mine. Inclusiv pe EL. Roșesc.

Gâtul îi e lung și parcă complexat de acest lucru poartă o cămașă neagră cu gulerul ridicat. Cu siguranță e puternic și bine făcut. Cred că m-ar lua cu ușurință în brațe.

-Pământul către Rosenrot! Alooo!! strigă Agatha și pocnește din degete ca să mă facă atentă.

Dar eu nu o văd. Visez eu sau chiar s-a uitat la mine? Și acum ce face? Zâmbește? Probabil se amuză de ce am spus mai devreme.

-Sunt eu nebună sau tipul brunet ți-a făcut cu mâna? exclamă Magda.

Deci nu visez. Ce naiba se întâmplă?

Perspectiva lui Erik

Ne apropiem de biserica din oraș, dar ne oprim la o distanță destul de mare. Victor si cu Jackson își aprind fiecare câte o țigară. Aud o voce răstită și îmi îndrept privirea spre trei fete numai bune de o partidă.
-Cât îți ia să o faci să îți cadă la picioare? mă întreabă Victor plictisit.
-Care-i gagica? întreb eu calm.
-Tipa blondă și înaltă de lângă cele două brunete.
Se uită la mine. Îi zâmbesc, iar ea postează o față mirată și totuși timidă.
-E ca și capturată. Dă-mi două săptămâni. A trecut ceva timp de când nu m-am mai jucat cu victimele mele, spun eu sigur pe mine și îmi aprind și eu o țigară.

(Pe fundal se aud râsetele celor 3 bărbați, acompaniați de melodia Go fuck yourself- Two feet ).