Be A Werewolf

~Cap 7~

Conştientă că blondul încă se holba la ea şi temându-se că era posibil să considere scaunul liber de lângă ea drept o invitaţie, Kylie se mută pe el.
— Numele meu e Miranda, zise fata şi zâmbi.
Kylie îşi dădu seama că, exceptând părul şi broscoiul, fata arăta destul de normal.
Kylie se prezentă, verificând dintr-o ocheadă podeaua, să se asigure că broscoiul nu se hotărâse să-i facă o vizită.
— E prima dată când vii la Shadow Falls? întrebă Miranda.
Kylie încuviinţă.
— Şi la tine? întrebă ea din politeţe, apoi se uită la telefonul mobil pe care încă îl ţinea lipit de burtă. Trebuia să-i răspundă Sarei şi să-i spună... ce mama naibii avea să-i spună? Ce poţi să-i zici celei mai bune prietene, care doar ce ţi-a dezvăluit că e posibil să fie...
— La mine e a doua oară. Miranda îşi ridică părul şi şi-l legă în creştetul capului. Deşi nu ştiu de ce vor să mă întorc aici, căci nu mi-a fost de niciun ajutor prima dată.
Kylie renunţă să mai încerce să conceapă în minte mesajul către Sara şi se uită în ochii fetei. Avea ochii de culoarea alunei  ochi care nu-şi schimbaseră nici măcar o dată culoarea. Curiozitatea o făcu pe Kylie aproape să se bâlbâie.
— Şi cum... cum e? În tabără, vreau să zic. Spune-mi că nu e foarte rău.
— Nu e groaznic.
Îşi desfăcu părul şi acesta căzu în valuri negre, verzi-lămâie şi roz. Apoi aruncă o privire în spatele autobuzului,unde tipa albă ca varul ţinea umerii drepţi şi se aplecase în
faţă, ca şi cum asculta ce se vorbea.
— Asta dacă nu te deranjează să vezi sânge, şopti ea.
Kylie chicoti, sperând din tot sufletul că şi Miranda avea să facă la fel. Dar nici gând! Miranda nu schiţă nici măcar un zâmbet.
— Glumeşti, nu? Inima lui Kylie bătea cu putere.
— Nu, repetă ea foarte serioasă. Dar probabil că exagerez.
Cineva îşi drese vocea şi sunetul răsună în toată maşina,Kylie se uită în faţa autobuzului, unde o văzu pe şoferiţă holbându-se în oglinda retrovizoare. Kylie avu senzaţia ciudată că aceasta le privea.
— Încetează! şuieră Miranda printre dinţi şi-şi astupă urechile cu palmele. Nu te-am invitat înăuntru.
— Cu ce să încetez? întrebă Kylie, dar comportamentul bizar al fetei o îndepărtă şi mai mult pe Kylie. Unde să mă inviţi?
Miranda nici măcar nu răspunse; se uită încruntându-se în faţă şi se aşeză din nou pe scaun.
Atunci î i dădu seama Kylie că se înşelase când crezuse și că lucrurile nu puteau să fie şi mai ciudate. Ba puteau şi uite că erau. Nu e groaznic. Asta dacă nu te deranjează să vezi sânge.
Cuvintele Mirandei răsunau în capul lui Kylie ca o melodie dintr-un film de groază. Era adevărat că fata recunoscuse că era posibil să fi exagerat, dar şi să pierzi doar puţin sânge era insuportabil. Oare în ce gaură de iad o trimisese mama ei? se întrebă ea probabil pentru a suta oară de când urcase în autobuz.
Chiar atunci, telefonul ei zbârnâi. Primise un mesaj. Era tot de la Sara.
Te rog să nu-mi spui ...că mi-ai spus tu.
Kylie îşi alungă propriile probleme din minte ca să se gândească la prietena ei cea mai bună. E adevărat că relaţia lor scârţâise în ultimele luni, dar erau prietene din clasa a cincea. Sara avea nevoie de ea.
Kylie începu să-i scrie. OMG, n-aş spune aşa ceva. Nu
ştiu c să zic. Eşti OK? Părinţii tăi ştiu? Ştii cine e tatăl?
Kylie şterse ultima întrebare. Normal că Sara ştia cine era tatăl. Trebuia să fie unul dintre cei trei, nu? Doar dacă Sara nu-i spusese adevărul despre ce făcuse la întâlnirile cu ultimii doi tipi.
O, Doamne! Kylie era cu inima alături de prietena ei cea mai bună. Chiar şi luând în considerare circumstanţele
cumplite ale divorţului părinţilor ei, moartea bunicii ei şi faptul că fusese trimisă în "sângeroasa" tabără Shadow Falls
cu nişte oameni foarte ciudaţi, tot situaţia Sarei era mai dramatică.
Peste două luni, indiferent cât de rău avea să fie, Kylie urma să se întoarcă acasă. Până atunci, spera că va trece peste şocul provocat de pierderea tatălui şi a bunicii. Şi poate, peste vară, Nea Soldatul îşi va pierde interesul şi va dispărea de tot. Dar peste două luni, Sara urma să aibă o burtă cât o minge de baschet.
Kylie se întrebă dacă Sara se va întoarce la şcoală.
Dumnezeule, ar fi atât de jenată! Pentru Sara, să se integreze era... totul. Dacă era la modă fardul de ochi albastru, puteai să pui pariu că Sara se afişa imediat machiată cu albastru. Ce naiba, doar lipsise de la şcoală aproape o săptămână când îi ieşise un coş mare în vârful nasului. Asta nu însemna că lui Kylie îi făcea plăcere să se ducă la şcoală cu ditamai coşul, dar toată lumea mai are câte un coş din când în când.
Dar nu toată lumea rămânea însărcinată. Kylie putea doar să-şi imagineze prin ce trecea acum Sara.
Kylie citi din nou mesajul, adăugă o inimioară şi apăsă pe
EXPEDIERE. În timp ce aştepta răspunsul Sarei, Kylie îşi
dădu seama că nu fusese niciodată mai bucuroasă că nu-i cedase lui Trey.
Zece minute pauză de mers la toaletă, anunţă şoferiţa.
Kylie ridică ochii din telefon spre magazinul mic de cartier.
Nu avea nevoie să meargă la baie, dar având în vedere faptul că nu ştia cât de lung avea să fie drumul, puse telefonul în geantă şi ieşi pe interval, aşezându-se în spatele celor care voiau şi ei să coboare.
Făcuse doi paşi când cineva îşi trecu mâna pe după braţul ei. O mână foarte rece. Kylie tresări şi se întoarse. Fata palidă se uita fix la ea. Sau cel puţin aşa presupuse Kylie căci nu i se vedeau ochii din pricina ochelarilor cu lentile aproape negre.
— Eşti caldă, spuse ea, parcă mirată. Kylie îşi trase mâna.
— Şi tu eşti rece.
— Nouă minute, adăugă şoferiţa pe un ton sever şi îi făcu semn lui Kylie să înainteze.
Kylie se întoarse si coborî din autobuz, dar încă simţea
ochii fetei palide sfredelindu-i ceafa. Nişte ciudaţi cu toţii!
Urma să fie prizonieră printre ciudaţi toată vara. Nişte ciudaţi care mai erau şi reci. Îşi atinse braţul în locul în care o ţinuse fata şi ar fi putut jura că încă îi mai simţea răceala.
Cinci minute mai târziu, după ce-şi golise vezica, o porni înapoi spre autobuz şi văzu câţiva puşti care cumpărau nişte sucuri. Fata emo se uită la ea din faţa cozii. Apoi băiatul cu cercei în sprâncene care stătuse pe locurile din faţă trecu pe lângă Kylie fără să scoată un cuvânt. Hotărându-se să ia nişte gumă de mestecat, Kylie găsi guma ei preferată cu aromă de struguri şi se aşeză la coadă.