Regina Mordorului

Capitolul 11

Sunt invizibila pentru orci care se bat cu oamenii. Eu inca inaintez. Un goblin, in furia iscata de rezistenta Gondorului, se repede la mine. Ii retez imediat capul. Apoi toata lumea din jurul meu se opreste. O nu! Am uitat ca globinii il servesc numai pe tata si oricine ataca pe unul de al lor le devine dusman. Jumatate dintre ei se reped la mine. Coroana imi dispare aparand coiful in locul ei. Ghearele aripilor devin uriase, intoarse spre exterior. Goblini parca nu se mai sfarsesc. Dau in stanga si in dreapta dar in zadar sunt prea multi. Imi iau zborul dar se agata de penele aripilor. Dau puternic din aripi si scap de ei. Fac ca din pamant sa apara un tron din fier, inaltandu-se pe o platforma fara scarii si fara o cale de acces decat din aer. Ma asez si urmaresc lupta. Imi cobor privirea catre burta. Trebuie sa protejez copilul. I-am promis lui Thranduil. Cand o sa devin regina el o sa fie regele meu. O sa conducem tot Pamantul de Mijloc. Gondor pare sa pierde lupta. Dintr-o data apare Aragorn cu armata moarta. Desi este puternica, nu este de ajuns. Gondor pare ca o sa piarda lupta. Vad un Nazgul atacandu-l pe Gandalf. Furia a inceput sa mocnesca in mine. Imi iau zborul si ajung in fata Nazgulului. Il amenint cu sceptrul.
- Nu te apropia de ei!
- Nu esti conducatoarea mea!...
- O sa fiu in curand! Iti ordon sa parasesti Gondorul!
Dragonul isi ia zborul cu calaretul lui. In minte il chem pe Thranduil sa ne ajute. Peste cateva minute apare cu armata, intrand in forta. Thandruil ma observa din fruntea armatei,desi cred ca ma holbasem la el de cateva minute. A pornit rapid spre mine, insa doua brate puternice m-au prins inainte sa cad la pamant,istovita de lupta abia terminata. Si putem sa jur pe numele tatei ca acele brate nu erau ale lui Thandruil. Si asta pentru ca,ochii lui erau inspaimantati si parca priveau in gol,in spatele meu. Acesta a fost ultimul lucru pe care l-am vazut inainte ca pleoapele sa ma induca in abisul cumplit.

5 luni mai tarziu

-Daca nu se trezeste pana in luna a opta a sarcinii, ma tem ca ca nu va mai putea supravietui nasterii. Va trebui sa o facem pe cale artficiala, altfel ei nu vor trai.
-Stai putin, Aragorn, stiu ca ti-ai luat examenul in medicina, dar de ce "ei".
-Prostutule, nevasta-mea a avut burta de patru ori mai mica si a nascut un singur copil. Femeia ta poarta gemeni, este evident, Thandruil.
-Gemeni? Tu vrei sa mor cu ei de gat? Sunt fete sau baieti?
-Asta nu mai pot afla. Ar trebui sa o aduc pe Arwen, dar este cu micutul Rondrell acasa.A facut colici, iar Arwen aproape a facut o cadere nervoasa.Are nevoie de odihna, Thandruil.
-In regula, multumesc Aragorn.Ai binecuvantarea mea sa pleci din aceasta padure blestemata oricand vrei. Asta mi-a omorat logodnica. Eu mi-am omorat logodnica. Trebuia sa i-o las lui Legolas. Atata de tineri...
-Thandruil, este intr-adevar o diferenta mare intre voi, dar cred ca este vorba de ea aici. Ea te-a ales pe tine, sarutul tau a salvat-o. Unde sa mearga daca nu in bratele sale? Nu mai poate sa fuga de ea si de puterile ei prea mult, iar atunci cand va fii de nestavilit vei fii aici, sa o domolesti.
-Este posedata de o putere demonica, caci pana la urma voi fii ginerele lui Sauron. Insa, o pot pierde lasand-o sa plece, decat sa o pierd prin moarte. Sa moara si sa ma lase cu doi copii ce probabil vor semana cu ea, ar fii letal pentru mine. Ea este aproape letala pentru mine.

-Thandruil, aici depinde ea. Daca traieste, daca moare, este alegerea ei. Falanwel a prins-o inainte sa se prabuseasca si asteapta de ore bune sa o vada.
Am auzit fiecare cuvant, fiecare cutit ce se infigea in inima mea, fiecare vorba ce imi omora fiecare parte umana din mine. Falanwel, Falanwel printul din Rivendell ma prinsese si nu cel ce urma sa imi fie barbat. Intr-adevar, sa pretind ca nu il iubesc, a fost cel mai rau lucru pe care l-am facut, timp de doi ani. Insa acum vrea sa ma lase sa ma duc, sa plec, doar pentru ca nu ma pot trezi din coma asta nenorocita. Simteam cum abdomenul meu se marea pe zi ce trecea, caci se pare ca purtam doua suflete in el,dar nu m-as fi gandit pana acum ca el ar vrea sa ma lase la plec.Sa ii lase pe ei cu mine.

-Regina Mordorului, am auizt vicea lui Falanwel si parca l-am putut vedea inclinandu-se, ca un mare print ce era.Mary, te rog spune ceva. Nu ma lasa aici. Nu ma lasa singur,caci te-am iubit inca de cand te-am cunoscut. Inca de cand te-am vazut prima oara, incercand stangace sa iti prinzi parul mult prea lung in acea vreme. Cand m-ai sarutat pentru prima in livada de ciresi,am crezut ca vom fii fericiti,iar acei copii pe care ii porti vor fii ai mei. Insa sunt ai lui,iar eu nu pot schimba faptul ca il iubesti. Insa daca o parte din tine inca ma iubeste la fel cum ma iubeai la 14 ani, atunci trezeste-te. Cum a zis si Thandruil, asa puteam sa te pierd printr-o alstfel decat moarte. Te voi lasa lui, nu voi mai intra in viata voastra, doar ca te rog, ramai. Ramai acum, ramai pentru totdeuna.
Ramai cu mine.Cu Frodo, Aragorn, Galandriel
Sam, Pip, Mary, Gimli si Legolas. Arwen te asteapta sa ii botezi copilul. Legolas asteapta sa ii dai binecuvantarea ta sa se insoare cu Tauriel, iar mai atunci sa ii cununi. Cu totii te asteptam Mary, spuse el si imi saruta mana,legand in jurul ei ceva ce am recunoscut ca bratara pe care i-am dat-o cu multi ani in urma,spunadu-i sa mi-o puna la mine cand o sa se simta distrus.
Se pare ca,vorbele lui Falanwel m-au facut sa deschid ochii instantaneu, uitand de Thranduil, si vazandu-l in fata mea pe cel ce ma prinsese. Buimacita si putin oarba, mi-am dus mainile la abdomen, ce era umflat, ca si cum as fi stat luni in coma.
-E o minune!striga el. Regina s-a trezit!
Thandruil si Fratia au intrat, fiecare imbratisandu-ma pe rand. Se pare ca logodnicul meu minunat a ramas ultimul,probabil pentru ca voia sa vorbeasca cu mine.
-Mary,spuse el cand ramaseseram in sfarsit singuri.
-Opreste-te. Esti indoit de relatia noastra,Than?
-Ai auzit tot,nu?
-Normal.Ascultam cuvintele tale, insa ce sa vezi, se pare ca graiul lui Falanwel m-a salvat. Am fost in coma luni de zile, Than. Nu mi-am vazut copiii crescand,evolutia lor,nu am avut pofte si nu m-am dus la Galandriel sa imi ghiceasca in oglinda ca o gravida normala. Iar acum, cand ma trezesc, vad ca vrei sa ma lasi sa plec daca nu supravietuiesc? Tu iti doresti sa nu ne vezi copiii?
-Mary,puteai sa mori. M-as fi sinucis atunci, doar sa te vad vie, Mary. Esti ceea ce am mai scump. Insa,cred ca trebuie sa iti clarifici sentimentele, daca spui ca Falanwel a avut o putere in cuvinte mai mare ca a mea. Ti-am vorbit in fiecare zi, Mary, iar tu l-ai auzit decat pe el in aceste cinci luni. Am simtit ca ma ofilesc, Mary, iar acum imi spui ca timp de luni de zile am vorbit de unul singur? Puteam paria ca ma auzi, doar ca nu poti sa imi raspunzi. Insa acum iti vad sentimentele, iar inima ta trebuie sa se decida.
-Te aleg pe tine,Thadruil.In fuecare versiune de realitate o sa te gasesc si o sa te aleg doar pe tine!
- Nu ma minti, Mary! Oi purta tu copii nostri, dar tu ai sentimente pentru acel papa-lapte!
- Than, te rog...
Dar nu apuc sa termin fraza. Than deja a plecat, trantind usa in urma lui. Dupa ani buni, e prima data cand simt o lacrima fierbinte prelingandu-se pe obraz. Incep sa urlu de durere. Durere sufleteasca. Urletele mele umplu castelul, dar nimeni nu la baga in seama. Dupa ore de urlat si spart lucruri din camera, ma opresc. Ma uit spre burta care iese in relief in rochia albastra pe care o port.
- Ei bine, dragii mei, se pare ca suntem singuri acum, zic punand mainile in jurul ei. Acesta a fost tatal vostru. Nu cred ca o sa vreti sa il cunoasteti in viitor.
Si imi intorc privirea spre usa.
- Fiindca o sa va interzic sa vedeti acest loc si toti nenorocitii de aici!
Ochiii mi se fac rosii si parul mi se face negru. Aripile se fac de dragon cu solzi negrii, si de asemenea o rochie neagra cu o pelerina rosie. Coroana straluceste pe cap, semn al Ardei.
Imping usile rupandu-le din balamale, si inaintez furioasa spre sala tronului. Nu gasesc pe nimeni. Ies pe portile castelului, garzile incercand sa ma opreasca. Le imping de pe pod si imi iau zborul catre Mordor. Nu o imi las copii sa sufere. Ajung acolo, si nu gasesc decat cenusa. Mordor a fost distrus fiindca am fost prea slaba. Inchid ochii si cand ii deschid vad un palat din caramida negricioasa. Imediat in spatele meu aparura toti locuitorii din Arda, armata in armuri rosiatice, si toti servitorii posibili. Ma urc pe un damb de cenusa si ma intorc catre supusii mei.
- De acum incolo o sa locuim aici! Asta este casa noastra! Bucurati-va de ea!
Toata lumea aplauda si zangane din arme in cinstea mea. Pe terasa care dadea spre zidurile exterioare ale Mordorului era un tron cu cranii, sabii si deasupra lui, inscriptioanata limba inelului. Zbor pana acolo si ma asez.
DE ACUM A INCEPUT ERA LUI MARYLON, SI NU O SA SE SFARSEASCA PREA CURAND!

Capitolul 11! La acest capitol m-a ajutat si TheMechanicalAngel a.k.a my bff. Am ajuns #83 in fantezie! Va multumim!