Perspectiva lui Jasmin ( personajul principal feminin din carte ) 

Pfff ..... Inca o zi anosta .... Azi un mitocan a varsat pe mine cafea . Dupa ce ca nici macar un '' imi pare rau '' nu a zis , s-a mai si luat de mine ca trebuie sa ii platesc cafeaua . 

Pfff ....Cavaler ce sa mai zic  . 


Imi deschid geanta si din ea scot ciocolata , din care iau doar un patratel . 
Privesc in jur si realizez cat de repede a trecut timpul . 
Nici nu am realizat cand s-a inserat sau mai exact , cand un tip s-a asezat langa mine pe banca . 

Imi intorc privirea spre el si incep sa ii analizez trasaturile . 

Era inalt , bine facut , parul sau brunet si cret ii atarna pe umeri , avea ochi de un verde intens , iar fizionomia sa era placuta . 

Intre degetele sale lungi am putut zari o tigara . 

Mi-am ridicat privirea dinnou spre fata lui si am putut zari o cuta pe fruntea sa , semn ca era concentrat .

El : Te mai holbezi mult ? 

Eu : Imi pare rau . Doar ca am fost prinsa in ganduri si nu am realizat cand te-ai asezat langa mine . 

Dupa s-a asternut o liniste de mormant intre noi . Era putina tensiune . Si nu prea inteleg de ce . 

Linistea fu sparta de soneria telefonului meu . Se auzea incontinuu melodia Alone a lui Alan Walker . 

In cele din urma gasesc telefonul in minunata si dezordonata mea geanta . Era mama .... 
Am raspuns , iar aceasta mi-a spus ca trebuie sa vin acasa , deoarece are o veste importanta sa imi dea . 

M-am ridicat de pe banca fara sa-l salut pe necunoscut si am plecat . 

La un moment dat mi-am intors privirea spre el . Tocmai aruncase tigara pe jos si calcase pe ea , semn ca o terminase . 

Abia acum am realizat ca era imbracat intr-o pereche de blugi negri Skinny negri si avea o camasa alba cu model floral . 

Acesta isi baga mainile in buzunar si pleca . 

Imi aduc aminte de ce imi spuse mama la telefon si ma grabesc inspre casa .

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Heey !! Sper ca va placut capitolul ..... 

CiocolataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum