Iubire La Extreme

Capitolul 1- Cofetăria

Am coborât din masina si ma îndreptam spre cofetărie. Afara era  cald, si imediat ce am coborât din masina, unde era mai răcoare, am regretat asta. Ma indrept spre cofetărie, dar era aproape goala, cred ca erau doar 3 oamenii înăuntru. Azi eu si James facem 4 ani de relatie. Nu am mai facut asta până acum, e prima ora, dar m-am decis sa iau un tort. Ultima luna a fost un cosmar pentru amândoi. Am fost atat de ocupați cu actele pentru firme încât ne vedeam doar dimineata, cand bem cafeaua, Si seara, cand ajungen acasa, amândoi, obosiți.

Am intrat in cofetărie, unde era mult mai bine decat afara, si m-am asezat pe un scaun, asteptând sa vina cineva si sa cer un tort. Am intors capul în  dreapta si in stanga. Mai era doar un bărbat. Avea un laptop in fata lui, si părea concentrat. Avea părul de un blond putin închis si nu isi ridica priviera daca telefonul meu nu suna. L-am scos repede din buzunar si l-am închis. Mi-a zâmbit putin, si mi-a  făcut cu ochiul. Pe fata mea nu a aparut nimic, si m-am intors. Ce puteam sa fac? Sa zâmbesc si sa ii fac si eu cu ochiul si dupa sa vina si sa ma invite acasa la el? Sau pur si simplu nu făceam nimic si isi vedea mai departe de treaba lui?

-Doriti ceva? Am ridicat privirea si am vazut o femeie de varsta mijlocie zambindu-mi cu un carnetel  in mana.

-Un tort cu ciocolata, va rog! Am spus zambindu-i inapoi si ea se indrepta spre o usa care dădea intr-o bucătărie.

Am stat singura pe scaun si asteptam sa vina doamna Wilson, asa cum scria pe ecuson. Nici nu am stiut cand a venit bărbatul de la 4 mese distanta langa mine. M-am intors spre el si dupa câteva secunde s-a intors si el. L-am studiat din nou. Părul se vedea acum mai bine, blond, putin ondulat. Mi-a zâmbit din nou si m-am uitat in ochii lui. Avea ochii verzi, un verde care strălucea.

-Ai o mapa, m-am pierdut in ochii tai. A spus el zâmbind mai larg. M-am înfuriat si nici nu stiam ce sa spun. Era un străin, nici numele nu il stiam si deodată vrea sa ma agațe cu o replică de pe google.

-Scuze, trebuie sa plec. Si sa stii ca nu o sa cuceresti pe cineva cu o replică de pe google. Ii spun prinvindu-l in ochi si dupa câteva secunde ma ridic sa plec. Ma prinde de incheditura inainte sa fac un pas si ma intoarce spre el.

-Hei, doar glumeam, ai iubit sau ceva? Ma întrebă, zâmbetul disparandu-i de pe fata.

-De fapt sunt si logodita, daca te intereseaza atat de mult, si încetează sa ma mai ti de încheietura. După ce m-a auzit mi-a dat drumul si mana lui caldă s-a îndepărtat de a mea. Am simtit un gol dupa ce mi-ai dat drumul, si electricitatea a disparut,dar asta era pentru ma strânsese prea tare.

-Am inteles, iubitul tau omoara pe oricine se uită la tine si deja iti place de mine. Ar trebui să ma ascund sau sa fug? Ma intreaba sarcastic, zâmbind din nou, si descoperind 2 gropite.

-Trebuie sa plec, si sa imi iau tortul, care e lasat pe o masa. Nici nu am vazut-o pe doamna Wilson cand l-a lasat acolo.

-Du-te, plătesc eu pentru tine. In timp ce spune asta inca imi caut 2 bancnote de 10 dolari in portofel, ii las pe masa si iau tortul in mana.

-Nu am nevoie de banii tai! Du-te si cumpara-ti o mapa, poate nu o sa te mai pierzi in fiecare zi in ochii fetelor din cofetărie!

Am plecat repede, fara sa il las sa mai spuna ceva, si am intrat cat de repede am putut in masina. Nu vreau sa il mai vad in viata mea, si nici zâmbetul lui tâmpit. Vreau sa ajung acasa, si sa sărbătoresc cu Jem 4 ani de relatie. În drum spre casa in minte imi tot apareau ochii lui verzi, si inca simteam temperatura caldă a mainii lui. Imi mai venea in minte zâmbetul lui tâmpit, dar parca nu ma deranja să il mai vad. Am încetat sa ma gandesc la el cand am ajuns in fata casei. Am parcat masina in garaj si am coborât jos. Nu auzeam nimic, nici macar un televizor nu auzeam, si Jem tinea aproape mereu televizorul pornit, macar unul. Mi-am lasat geanta, si am luat tortul in mana, indreptandu-ma spre camera noastra, poate dormea.