Mãtușa mea avea mereu grijã de mine când pãrinții mei erau plecați. Asta se întâmpla foarte des, deoarece ei aveau un serviciu care le ocupa foarte mult timp. Mãtușa era atât de grijulie cu mine.. poate prea grijulie. Rareori ieșeam cu prietenii, dar pe mine nu mã afecta asta... mã afecta faptul cã ea si pãrinții mei aveau mereu ceva de ascuns.
Eram la începutul liceului, o noua etapa in viata mea.. noi prieteni.. noi aventuri.
Am fost condusã de tata în prima zi, mã așteptam sã fie o imensã agitație în curtea liceului, dar în spre uimirea mea era aproape goalã doar câțiva boboci ce tocmai au sosit. Mi am luat rucsacul din mașinã, i am spus la revedere tatei și am plecat hotãrâtã sã încep o nouã viațã.
Cand am deschis ușa imensã a liceului uimitã de aceasta m am lovit de un tip care. . .
