Majoritatea coloniilor înființate până în secolul al XIX-lea de aflau în zonele de coastă.În anul 1880 a început un ultim proces de colonizare a continentului african,exploratorii și misionari avansând tot mai mult spre interiorul continentului.Guvernele europene de lăsau tot mai des convinse de avantajele unor asemenea initiative,iar rivalitățile dintre ele făcea ca expansiunea colonială a uneia dintre țări să fie suficienta pentru a le alarma și a le activa pe celelalte,chiar și numai de dragul prestigiului.Printre ultimele întemeietoare de imperii pe continentul african s-au numărat Germania și Italia.Italienii s-au concentrat pe Cornul Africii,înființând colonii în Eritreea și Somalia dar eșuând în Etiopia.Germanii nerăbdători să-și exercite noul statut de supraputere au înființat coloniile din sud vestul Africii,Tongo și Camerun (tinutul Tanzania).
Acordurile anglo-germane din 1886 și 1890 au prevăzut împărțirea Africii de Est între aceste două mari puteri britanicilor revenindu-le Kenya și mai târziu Uganda.În ciuda divergențelor întreaga ,,Cearta pentru Africa'' s-a terminat fara izbucnirea unui război între marile puteri.Cele mai mari rivalități au avut loc între Franța și Marea Britanie.Franta a reușit crearea unui imperiu uriaș în Africa de Nord și în ceea de Vest Marea Britanie reușind să ocupe Coasta de Aur(Ghana) și Nigeria să stabilească protectoratul asupra Egiptului (1882) și după mai multe împrejurări nefavorabile să cucerească Sudanul(1897-1898).Acest lucru a fost posibil în urma luptei anglo-franceze de la Fashoda,care a adus cele două țări în prag de război;francezii s-au retras,abandonandu-si ambițiile de cucerire în Sudan.