A New Beginning

Capitolul 1

Ayanna pov :

Astazi este ziua in care viata mea se va schimba.Astazi este ziua in care pot simti cu adevarat libertatea .Nu mai suportam deloc orasul asta imputit! Nu ma mai lega nimic de acest oras: prietenii m-au lasat cu prima ocazie cand am fost la ananghie, parintii mei ma urasc din tot sufletul, iar de un iubit nici nu se pune problema. La parinti nici nu se pune problema deoarece sentimentul era reciporoc , ei pentru mine nu mai există. Asa ca de ce sa mai stau?

Nu mai exista nici un motiv care sa stea in calea fericirii mele . Daca ar mai exista posibilitatea de a mai fi vreodata fericita dupa toate cele intamplate, dar cine stie, poate ce e al meu e pus de-o parte! Singura persoana in care am incredere si a fost mereu acolo pentru mine a fost scumpa mea catelusa Rhea . Are 3 ani si este o femela din rasa ciobanesc german primita de la matusa mea la aniversarea mea de 15 ani. Da exact , cea mai importanta persoana din viata mea era un caine !

Nu , nu sunt nebuna ,dar am avut parte de atat de multe experiente nefericite incat nu ma mai pot increde in nimeni, absolut nimeni .Plus ca Rhea mereu a fost acolo cand aveam nevoie de ea!
Astazi este ziua minunata cand voi parasi New York-ul si ma voi muta la matusa Jenna in Seattle unde am de gand sa incep o viata noua.

Matusa Jenna locuieste in Spania de 5 ani, dar ma lasa sa sa locuiesc in casa ei si mi-a promis ca ma va ajuta cu orice am nevoie. O sa fiu eleva noua in ultimul an de liceu . Desi am numai 18 ani stiu sa ma intretin singura , dar nu mai este mult pana cand voi implini 19 ani. Ziua mea fiind pe 20 Decembrie.

Ce uram era faptul ca toata atentia o sa fie asupra mea o perioada. Iarasi o sa fiu catalogata drept ciudata liceuliui, dar sincer incepea sa nu imi mai pese! Ei nu au trecut prin ce am trecut eu si nu vor intelege niciodata cat de puternica am fost . Insa mai era doar un an cat de rau putea fi?

Sunt trezita din gandurile mele doar atunci cand taximetristul imi spune ca am ajuns . Platesc cursa, ii pun lesa lui Rhea, imi iau rucsacul si geanta . Doar atatea aveam la mine, restul imi voi cumpara de aici si ma indrept spre noua mea casa.

Dupa ce am terminat de despachetat m-am apucat de curatenie si uite asa s-a facut ora sase . Ma hotarasc sa pregatesc cina , noroc ca cumparasem ceva de mancare inainte sa ne urcam in taxi , dar Rhea nu mai avea stare, tot alerga prin casa, oprindu-se in dreptul usii. Incerca din rasputeri sa imi atraga atentia ca sa o scot afara.

- Ce e, nu mai ai stare, imediat e gata masa

Dar tot nu s-a potolit, statea la usa si scancea asa ca mi-a venit o idee.

- Ce e Rhea, vrei sa mergem la plimbare?

Imediat dupa ce am pronuntat cuvantul "plimbare" a inceput sa dea din coada si sa sara pe mine. Atat de putin ii trebuie cainelui ca sa-l poti face fericit. I-am pus lesa , m-am incaltat si am decis sa merg putin in padure daca tot casa matusii Jena era asa aproape de ea .

Am vrut sa ii ofer putina libertate asa ca i-am dat drumul din lesa. Proasta alegere. Oricat de mult l-ai dresa un caine tot un caine ramane. Ok a alergat , ne-am jucat ,dar cand sa plecam, surpriza Rheea nu vinea sa ii pun lesa , ci se duce si mai departe in padure. Si ghinionup nostru a fost ca ne-am pierdut . Nu stiam cat era ceasul , dar treptat cerul incepea sa se intunce, anuntand venirea noptii.

Am reusit intr-un final sa ii pun lesa ajungand intr-un luminis. M-am sprijinit de scoarta unui copac cand deodata Rhea incepe sa marie si sa latre. Ma ridic sa vad de ce face atata scandal ca sa o zaresc cu latra la un animal. Şi nu orice fel de animal, ci un lup . Lup gigantic

Lupul asta avea in jur de 4 metri, blana neagra, ochii rosii si niste colti foarte ascutiti. Poate suna ciudat ,dar nu imi este frica de el, dupa toate evenimentele din ultimii ani am ajuns sa nu -mi mai fie frica de moarte, asa ca m-am apropiat incet si am apucat capatul lesei, astfel reusind sa o trag pe Rheea de acolo si sa o leg de un copac. Dupa ce m-am asigurat ca este legata bine i-am dat comanda "asteapta", iar ea cum este o catea desteapta ma asculta, apoi nu stiu ce a fost, probabil adrenalina , dar am simtit nevoia ciudata de a-l atinge. Bravo Ayanna , du-te direct la lupul ala anormal de mare cu ochi demonici, in loc sa fugi.

Nu imi ascult constiinta, desi ar fi trebuit , inaintez spre lupul cel negru. Daca nu l-am in considerare ochii aceia demonici si coltii... Era chiar dragut. Cand am ajuns in fata lui , primul lucru pe care am vrut sa -l fac a fost sa -l ating, dar cand sa duc mana aproape de capul sau , aud un marait atat de sinistru incat îmi retrag mana din reflex.

Tocmai ce a marait la mine si mie tot nu imi e frica. Insa s-a intamplat ceva ciudat . Dupa ce m-a marait , ne-am privit in ochi pret de cateva secunde si pot jura ca atunci ochii lui devenisera argintii. Cum nu sunt normala am inceput sa vorbesc cu el:

-De ce nu ma lasi sa te ating?
Îl intreb , asteptand un raspuns , dar dupa îmi dau o palma mintala cand remarc ca nu poate să îmi raspunda.

-Nu sunt proasta, imi dau seama ca nu esti un lup obisnuit. Plus nu este prima data cand vad un varcolac , stai linistit nu voi spune nimanui . Oricum cine m-ar crede?
Îi spun şi îl privesc in ochii cu admiratia în timp ce incercam sa ma aproprii mai mult de el

-Vreau sa te mangai, te rog lasa-ma sa te mangai.

Dupa ce am terminat de vorbit "Domnul Lup"se apleaca si isi baga capul sub palma mea. Nu pot sa descriu sentimentul pe care l-am avut atunci cand l-am atins... Doamne are blana asa de moale!

-Stii lupule , eu m-am cam pierdut nu sti cumva care este drumul spre casa?

Acesta ofteaza si imi face semn sa-l urmez asa ca o dezleg pe Rhea care a stat cuminte pana acum si il urmam pe "lupisor". Am mers timp 15 minute în timp ce îl admiram pe minunatul lup ,dar deodata se opreste facandu-ma sa ma impiedic , dar îmi reiau inapoi echilibrul. Atunci am inteles ca pana aici ne poate duce. Partea buna era ca recunosteam drumul spre casa. Inainte sa plece, trebuia sa ii zic ceva:

-Multumesc lupisor. Iar drept raspuns primesc un alt marit.

Deci lupisorul nostru este sensibil, cine ar fi crezut .
Cand am ajuns acasa m-am comportat normal,ignorand faptul ca tocmai am vazut un lup de 4 metri care semana perfect cu cel din trecutul meu. Cel care mi-a schimbat viata radical.