Viața unei puștoaice

Capitolul 8: Din perspectiva lui Andrei

Am ajuns la ea pe la ora 3 dupa amiaza. Sper ca nu am facut-o sa ma astepte!!!
O trag langa mine si plecam impreuna in parc.
Ne asezam pe banca. Pret de cateva secunde am privit-o fix in ochi. Am inceput sa ii iubesc pana si defectele. Cu Antonia a fost doar o joaca! Ce simt pentru ea e pur si simplu unic!!
Deodata, o umbra pare ca se apropie. Incep sa ma gandesc cine ar putea fi. Imi era asa de teama ca cineva ar putea sa ii faca rau acestui mic pufosel.
La un moment dat raman cu gura cascata. Era chiar Antonia!
Offf! Sper sa nu ma faca sa o iau la bataie. Cum am putut sa fiu asa prost incat sa fiu cu o cu*va??
A inceput sa o interogheze pe Clara. Trebuie sa ma abtin!! Mhh😡
Dupa ce i-am dat replica si nu mai avea ce sa spuna a plecat.
Asa merita daca se ia ce mieluselul meu!!!
Sper sa nu se supere pe mine... E atat de fragila incat daca as atinge-o poate ca nu ar mai fi asa sclipitoare.
Acum stiu sigur ca Antonia a fost o pierdere de vreme.
Imi e atat de teama de faptul ca ar putea sa nu ma placa la fel de mult.
STOP! Mai bine termin cu negativitatea ca imi fac rau cu mana mea.
Timpul le va rezolva pe toate.!.
Sa speram!!!