Regina Mordorului

Capitolul 22

Ma intorc in camera, unde Than se culcase la loc. In mana mea apare o bula de apa rece. Ma duc la el si o vars.
- Ce e femeie?zice uitandu-se buimacit la mine.
- Fiul tau se cearta cu Dilurba si mai au un pic de se omoara si tu sforai de bubuie palatul! Hai, scularea! Avem treaba.
Than ofta si se dadu jos din pat sa se imbrace. Eu imi iau o rochie verde si imi pun coroana Ardei pe cap. Ma duc cu Thandruil in sala tronului, eu asezandu-ma pe tronul facut acum cativa ani langa cel al sotului meu. Ni se alatura si Elenwe. Ma uit un pic la el si imi dau seama ca ceva nu este in regula.
- Ce ai patit, frate? S-a intamplat ceva?
- Azi se implinesc doi ani de la moartea Meleksimei. Dilurba, din cauza furiei pe care o are nu realizeaza ca azi este si ziua ei.
- Nu cred ca ii mai pasa. De cand mama ei a murit de ziua ei uraste sarbatorile.
Sauron vine in sala, urmat de Yavanna, Hormne si Dilurba.
- Mama, explica-i te rog acestei fiinte, zise Sauron aratand catre Dilurba, ca nu este singura mostenitoare!
Ma incrunt si oftez disperata.
- Sauron, ia-i pe fratelele tau si pe sora ta si duceti-va in gradina. Dilurba, tu ramani aici.
- Desigur, ei au voie sa plece dar eu sunt cea...
- De ajuns!tip. Elenwe, odata daca mai aud in castel ca Dilurba face scandal dintr-un nimic, o inchid in camera ei si pun si un scut ca sa nu poata pleca. Inteles?zic in timp ce simt ca aripile imi iau foc.
Dilurba imi arunca o privire taioasa si ma privi direct in ochi, parca soptindu-mi sa incetez. Ma calmez si o trimit in biblioteca.
-Regina Mary, fii atenta, intr-o zi, cand soarta imi va zambi, o sa fiu regina si peste tot Pamantul de Mijloc. Fie ca o sa ma marit cu acest dobitoc, fie ca o sa renasc din cenusa. Si atunci o sa mori, Mary.
-Cine te crezi, Dilurba?
-Focul insusi, spuse si pleca, aruncandu-i o privire dura lui Sauron.
- Mary, esti prea dura! Este totusi fiica mea!zice Elenwe.
- Nu ti-ai educat la timp fata. Atata timp cat se comporta asa cu propiile rude nu am de ales.
- Stii si tu, Mary, ca Dilurba daca vrea, ne poate omori fara sa isi strice manechiura.
- Liniste! Fata aia iti scoate peri albi, cu toate ca este elf si tu nu imbatranesti! Si nu uita cine sunt, Elenwe. Daca nu eram eu, Than te-ar fi ucis demult.
-Nu uita, Mary. Mosneagul asta nu are nici jumatate din puterea fiului lui Sauron.
Elenwe pleaca in treaba lui. Ma uit la Than, care se uita intrebator la mine.
- Ei, hai nu si tu!zic oftand.
- Nu comentez!zice razand.
Imi dau ochii peste cap si o pornesc spre biblioteca. O gasesc pe Dilurba plimbandu-se de colo-colo, aripile devenind un gri deschis.
-Marylon.
- Ce e cu acest comportament? Faci scandal din tot ce te deranjeaza!zic asezandu-ma pe canapea.
- Eu sunt mostenitoarea focului. Iar nimeni nu o desconsidera pe mama. Nu o sa fii o regina mai mare ca Meleksima Foreblood.
- Esti, Dilurba, mostenitoare, dar tine minte ca esti doar a Ardei. Sauron este peste tot Pamantul de Mijloc. Ai un pic de respect fata de el. O sa iti fie sot intr-o zi.
- Este imposibil. Mereu imi face cate ceva.Iar eu,am acelasi drept asupra Pamantului de Mijloc care il  are si el.
- Si Elenwe imi facea mie, dar am trecut cu vederea de fiecare data. Tu esti vulcanica, Dilurba. Comporta-te ca o printesa adevarata. Si crede-ma, stiu ca ma urasti, dar nu a fost vina mea ca mama ta a murit. A fost cea mai buna prietena pe care am avut-o vreodata, o cunosteam de cand era doar o copila, si eu abia invatasem sa imi controlez puterile. Azi este si ziua ta, Dilurba, si iti spun la multi ani, dar sper ca comportamentul tau se va remedia.
- Daca tineai la mama, nu o luai in lupta aia blestemata in eliberarea fătălăului tau de fiu, ar fi trait. Daca nu voiau atunci sa te omoare pe tine cu otrava, ea ar fi avut si alti copii. Ne-ai distrus familia, Marylon Fireblood. Si acum, eu o sa o distrug pe a ta.
Pleca din nou mai repede si cu furie, lasandu-ma cu cuvintele nerostite. Doamne cat de obositori pot sa fie. Ma ridic de pe canapea si incep sa ma plimb prin biblioteca. Ma pun la masa uriasa din mijlocul salii si dau peste niste harti. Iau una dintre ele si ma uit la ea. Are stampila Ardei pe ea. Asta e ce scria.

"Regina Marylon,
Se pare ca am gasit mormantul mamei dumneavoastra. Este in padura Baradul, la est de Mordor. Daca doriti, merge-ti acolo."

Este nesemnata, dar nu conteaza. Am primit multe de genul astazi. Parca toata lumea stie subit unde este ingropata mama mea.Mama care mi-a pus flori in par,mama care ma numea Margareta ei.Cea care imi canta cantece de leagan si ce ma mangaia in fiecare noapte s-a dus, iar eu nu o mai pot aduce inapoi. S-a dus definitiv. Ea doar...s-a dus. Dilurba simte inzecit puterea pe care am simtint-o eu, fiind inca mica si fara aparare. Ii trebuie forta. Daca nu, nu va reusi sa fie la fel de tare cum a fost pana acum.
Va muri fara macar sa stie ca a incercat, iar asta este cel mai rau lucru pentru o regina.
-Ai vorbit cu ea?vocea lui Elenwe ma scoase din visare.
-Aceleasi amenintati cu moartea. Putem spune ca e in regula. Cu tine...cu tine se comporta diferit?
-Da. Este iubitoare si draguta, este complet schimbata.
-Elenwe, imi pare atat de rau. Stiu ca eu am ucis-o pe Melek-
-Hai sa nu vorbim despre asta Marylon. Daca te-am iertat, nu inseamnea ca durerea a trecut.
Fiecare minut fara ea ma omoara din ce in ce mai mult.
-Elenwe, nu iti inteleg durerea. Dar timpul le rezolva pe toate.
-Sau le omoara pe toate. Depinde cum gandesti.

Hallo! Am lucrat ceva la capitolul asta cu TheMechanicalAngel dar eh, asta e. Sper ca va place(da-ti si un like va rog)!