Iubire fara sfarsit

Prolog

Marti, o seara obijnuit de NOIembrie.
O fata obijnuit, cuminte, căruia îi era frică să iubeasca, să simtă, și în special sa se indragosteasca. Suferise înainte, știa cât durea dragostea. O pățise. Și o pățise rau. O durea, da se prefăcea că e totul bine când suferea că dracu'.
El- el era tipul golanas, băiat de cartier, crescut în stradă și învățat să lupte pentru ce își dorea. Seara de seara o ardea prin cluburi, cu droguri, bautura și femei usoare.
O cerere, și un mesaj. Așa s au cunoscut. Au vorbit, el îi spunea cam tot. Ea il consideră că în frate, dar el nu avea aceiași părere. Ea era prea cuminte pentru el, iar el prea golan pentru ea. El era fratele ei, iar ea de fiecare dată când putea făcea mișto de el. Vorbeau toată ziua și aproape toata noaptea. El când o vedea că suferă făcea tot ce e posibil sa o înveselească.