Capitolul 1

0 0 0
                                    

-Annabel!o aud pe mama tipand de la parter. Trezeste-te sau o sa intarzii la luceu!o aud de data asta mai tare deoarece este langa patul meu. Femeia asta nu are prea multa rabdare.
-Acuma.spun ridicand capul din asternuturile patului si privind-o pe mama, perfect machiata, imbracata într-o rochie pana la genunchi albastra din matase. Imi tarasc corpul pe langa ea pana la baie pentru a-mi face un dus.
-Grabestete!tipa in urma mea inainte de a pleca din camera.
Imediat ce intru in baie imi las hainele sa cada pe langa corp, jos pe gresie si intru in cada pentru a-mi face un dus. In maxim 15 min sunt gata. Imi infasor un prosop alb pufos in jurul corpului.
Sunt in fata oglinzii. Imi aranjez claia blonda lasându-l sa cada pe spate. Imi aleg din dulap o camasa alba si o pereche de blugi negri. Cu putin corector si fond de ten acopar cearcanele de seara trecuta, putin rimel,luciu si sunt gata sa plec. Imi iau rucsacul unde am cateva caiete si niste pixuri.
-Nu imi este foame.îi spun femei ce sta la masa asteptandu-se să ma alatur ei la masa.
Nu spune nimic. Ma priveste dupa care se intoarce la farfuria ei.
Ma incalt cu vesnici mei tenesi vișini dupa care parasesc casa. Aleg sa merg pe jos pana la liceu deoarece nu este prea departe.
La intrare in liceu sunt atat de multi adolescenti in grupuri incat ma simt ciudat sa fiu de una singura. Nu e vina ta ca Ada nu a vrut sa vina azi la liceu. Ma "mustra" constiinta. Intru in liceu si ma indrept spre sala de biologie deoarece asta am prima ora.

Cand vreau sa verific cat este ceascul vad ca am doua apeluri nepreluate de la Ada. Aleg sa o sun dupa ora asta deoarece este ultima. Nimic interesant nu sa intamplat azi. Aceleasi ore plictisitoare cu aceeasi profesori monotoni.
-Alo?!aud indata ce minunata mea prietena raspunde la telefon. Voacea ei este nesigura. Nu o inteleg.
-Da Ada, ce este?
-In seara asta este o petrecere la Paul acasa si ne-a invitat.pune accent pe ultimele doua cuvinte "ne-a invitat".
-Paul? Ce a patit?intreb curioasa de ce ne ar invita Paul la petrecerea lui. A mai avut nenumarate petreceri dar de fiecare data zicea ca a uitat sa ne dea invitatiile sau pur si simplu nu ne baga in seama.
-A invitat tot liceul si de data asta invitatiile noastre nu s-au "pierdut" pe drum.spune abtinandu-se sa nu izbugneasca in ras. Mi-o si imaginez pe roscată muscandu-si buza de jos incercand sa nu rada. Ada nu este tocmai o persoana care sa refuze petrecerile, mai ales cele date de cei de la a XII-a C. O clasa plina de baieti de bani gata care dau petreceri in ficere weekend. Ada este o persoan mai rebela. Ultima data cand am văzut-o pe roscata am putut sa jur ca nu este ea. Cu un tricou alb, o camasa in carouri pe deasupra care ii venea foarte bine, o pereche de blugi negri foarte mulati, cizmulite de aceeasi culoare cu blugi acre avea un toc de aproximativ zece cm si cateva din tatuajele de pe mana dreapta la vedere. Cate o data si eu ma mir cum de suntem cele mai bune prietene. A da si sa nu uitam de machiajul destul de strident care ii punea in evidenta ochii caprui.
-Chiar si pe cei de a IX-a?
-Da. Chiar si pe ei. Ma surprinde.
-Nu doar pe tine.spun gandindu-ma daca ar trebui sau nu sa accept.
In ultima vreme am acceptat sa particip la petrecerile celor de la C doar pentru ca minunata mea prietena sa nu se simta singura cu toate ca nu avea cum sa o faca.
-Apropo, Mike a zis ca vine sa te ia si sa te aduca la mine pentru ca nu am nici cea mai mica idee cu ce sa ma imbrac.
Mike este fratele mai mare al lui Ada. Nu seamana deloc cu ea. Are parul negru pe cand ea este roscata, are ochii de un verde smarald mosteniti de la tatal lui pe cand Ada are ochii caprui ca mama ei plus ca Mike are niste gropite complet adorabile atunci cand rade. Brus imaginea chipului perfec al lui imi apare in fata ochilor. Dupa ce revin cu picioarele pe pamant realizez ca Ada mi-a inchis telefonul pentru ca probabil sa plictisit sa vorbeasca de una singura realizand ca eu am inceput sa visez iar cu ochii deschisi.
Zaresc masina lui Mike dar nu si pe el. Probabil a plecat sa ma caute. Aleg sa il astept cuminte rezemata de bolidul luxos pe care il detine si sa il astept.
Telefonul incepe sa imi vibreze in buzunarul blugilor si cand il scot vad ca pe ecran apare numele lui Mike alturi de poza cu perfectul lui chip cand rade. Este o poza facuta acum doua saptamani cand am dormit la Ada pentru ca "se simtea rau". Raspund fara sa imi dau seama. Vocea calda a baitului se aude in telefon.
-Unde esti? Ada mi a zis ca te gasesc la intrare.vocea lui de o calmitate aparte ma face sa zbor. Baitul aste e perfect.
-Sunt rezemata de masina ta de mai bine de zece minute.
-Nu e vina mea ca Ada a zis ca iesi prin spate.se apara Mike. Mi-l si inaginez dandu-si ochii peste cap numai la gandul ca sora lui iar si a batut joc. Nu e prima data cand ii face asta.
-Te astept la masina.spun dupa care inchid nelasandul sa mai zica ceva.
In aproximativ cinci minute ajunge si el langa masina. Pe fata ii apre instant un zambet larg si sincer. Ma holbez la gropitele lui perfecte. Acesta se apropie de mine si ma ia in brate lucru care ma surprinde. Nici o data nu a mai facut asta. Imi spune un amarat de buna dupa care nu mai vb pana la casa lor, dar nu imi displace schimbarea asta brusca de comportament.
-Cum a fost ziua ta?ma intreaba in timp ce imi face semn usor cu capul sa intru in masina. Parul lui negru si ciufulit ma face sa cred ca abia sa trezit. Asta si faptul ca are ticoul invers. Chiar si cu tricoul invers arata demential. Este imbracat cu o bluza neagra simpla si o pereche de blugi de aceeasi culoare. Aparent o tinuta banala dar pe el arata atat de bine. Cele cateva alunite care ele are pe fata il fac sa para atat de adorabil.
Ma abtin cu greu sa nu incep sa rad si intru in masina.
-Plictisitoare ca de obicei. Domnul Tomson a zis ca data viitoare cand lipsiti va pune patru.il instiintez pe baiatul care doar ce a urcat pe locul soferului.
-Asa a zis si data trecuta.spune in timp ce imi arunca unul din zambetele lui de milioane. Ma opresc din holbat si rasul pune stapanire pe mine cand ii vad jacheta ce zacea aruncata undev in spatele masinii. Un absorbant dezfacut pe care scria "Data viitoare nu mai umbla prin lucrurile mele" era lipit pe spatele ei.
-Ce sa intamplat?ma intreaba uimit de faptul ca rad ca nebuna baiatul de langa mine. Nu sunt in stare sa ii raspund asa ca decat ii arat cu degetul spre jacheta lui.
-Cand ajung acasa vezi tu Ada.mormaie ca pentru el in timp ce dezlipeste absorbantul de pe jacheta.
-Acum de ce mai razi?intreaba vizibil enervat de faptul ca inca rad.
-Ti-ai luat pricoul pe dos. Spun tragand usor de margine tricoului pentru a ii arata.
-Si ce? Ai vrea sa il intorci tu?ma intreaba pe un ton pervers si imi zambeste provocator.
Ma apropii de buzele lui pana cand ne mai despart cativa milimetrii si...

Hei!

Acesta este primul capitol din carte. Imi cer scuze pentru eventualele greseli gramaticale dar scriu de pe telefon si nu e tocmai comod.

Sper ca va placut primul capitol si ca ati cunoscut cat de cat personajele.

Pup :*

A boundless love ...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum