Capitolul 11

2.1K 89 51
                                    

Mă trezesc si văd că sunt în patul meu,iar lângă mine simt o prezentă,mă întorc și îmi văd iubitul care doarme lângă mine că un îngeraș,mă apropii de el și îi mângâi părul mătăsos și mă gândesc la cat de mult s-a schimbat viața mea datorită lui,il iubesc enorm și nu aș vrea să plece de lângă mine...Mă ridic ușor din pat fără să il trezesc și mă duc către ușă,o deschid ușor și ies,cobor scările și văd că în sufragerie erau toți noii mei prietenii care dormeau ba pe canapea, ba pe jos,chicotesc ușor și merg tot pe vârfuri până în bucătărie unde mă apuc să gătesc micul de jun pentru toți...După ce termin de gătit las mâncarea pe masa și îi trezesc pe toți să mănânce, mai puțin pe Mathias ,pentru care am pus pe tavă mâncarea și cafeaua.I-au tavă și merg in camera unde el deja era treaz și îmi zice:
Mh: De ce m-ai lăsat singur? Zice cu boticul lăsat la mine
Eu las tavă jos și zic:
Eu:Pai am fost sa îți pregătesc micul dejun boticule. Spun și il sărut ușor pe buze
Mh:aww, mulțumesc îngeraș.Spune și mă trage in pat unde mă apucă de talie și mă trage mai aproape de el unde mă sărută.
Eu: Cred că ar fi cazul să mănânci.Spun eu ciupidu-l de obraz
Mh: Adică sa mâncăm.Eu chicotesc și îi pun tava in poala
Eu: okey...
.........
După ce mâncăm mergem.jos unde toți erau pe canapea și se uitau la un film horror la care noi doi in cor
Eu/Mh: Hey, vă uitați fără noi?
Ne uitam unul la altul și toți încep să râdă de noi la care noi
Eu/Mh:Awww suntem făcuți unul pentru celălalt!
Și îmi dă un sărut dulce ,ne așezăm​ pe canapea și ne uitam cu toți la film...Pe la jumătatea filmului adorm și văd prima oară negru apoi aud o voce care mă strigă:
Necunoscut (N): Izabela,
Izabela, Izabela
La care eu răspund cu teamă.
Eu:D-da..In față îmi apare din întuneric un bărbat pe care nu il pot recunoaște din cauza întunericului,de apropie ușor și văd că în mână are un pistol
N:Sunt pe urmele tale și am să te prind.Râde și eu cad  in genunchi și plâng la care el adaugă
N:Fugi cât mai poți ,dar tot o să te prind.La care eu mă ridic și fug in întuneric plângând,iar poi simt cu cad și mă trezesc plângând.
Mă ridic în șezut și îi văd pe toți în fața mea îngrijorați
Mh:Iubito ești bine? Și mă ia în brațe
Ry:Surioară ești bine? Si se apleacă la același nivel mine
Js: Te doare ceva?
Ad:Ti-e rău ?
As:Te simți bine?
Ar:Iza ai visat urât?
Ad: lăsați-o să respire!
Mh:Iubito vrei sa vorbim despre asta?
Eu mă uit la toți speriată, încă respirând scandat și mă ridic repede și fug in camera unde mă incui și fug in baie îmi dau cu apa pe față și aud cum toți mă strigă sa le deschid ușă ,mă calmez și merg in spre ușă și o deschid și îi văd pe toți foarte confuzi la care eu zic
Eu:Îmi pare rău dar nu am știu cum să reacționez, iertați-mă spun cu lacrimi in ochi.
Mh: Nu-i nimic iubito...Ceilalți il aprobă și pleaca.
Il iau pe el in camera și ne așezăm pe pat unde stand cu capul pe pieptul lui mă gândesc la vis,oare cine o fi? Și ce vrea de la mine ?

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 15, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

TocilaraUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum