Amara

Inca un an...

  Mă trezesc. Azi urmează să fie prima zi de școală. Totuși, încă nu aud deșteptătorul. Mă uit la ceas. Este abia ora cinci jumătate dimineața. Nu am somn, din cate vad. Îmi iau telefonul, și mă uit ce s-a mai intimplat in ultimele 5 ore in care am dormit. Din asta cred că v-ați dat seama că sunt o bufnita nocturna. Pe Instagram vedeam chestii noi și interesante... Pe Facebook, ehh, aceleași chestii. Mai ales că aici facebook-ul e aproape mort. Pe Tweeter nu prea stau. Nu mă impresionează așa de mult. Totuși, ce fac cu viața mea? De astăzi, sunt în clasa a  opta. Trebuie să fiu mai matura decât sunt. Vara am renunțat, și prin renunțat, m-am rugat 24 per 7 să îmi scot o dată aparatul dentar. Părul nu îmi mai este așa lung cum era, mă simțeam copilăroasă. Acum, îmi ajunge la umeri, dar totuși îl iubesc din tot sufletul! Apar niste materii noi, care sincer, nu sunt niște materii de care sunt așa de incantata. De exemplu, am chimia, și microbiologia. Nu știu ce să zic, poate sunt interesante, dar deocamdată nu mă tentează.
   Nu pot să îmi dau seama cum, dar zici că au trecut doar 5 minute, dar deja se face ora 6 și jumătate, și îmi zic, ar trebui să îmi fac un duș. Cu greu, mă scol din pat, și îmi admir pijamalele mele drăguțe, mă duc la baie, da, am baie in camera, și ce? Îmi dau jos hainele și întru în dus. Îmi spăl repede părul și apoi îmi pun un halat foarte comod. Merg spre chiuveta și mă spăl pe dinți, îmi perii parul, mă dau cu deodorant și cu parfum... Beau apa de gura, și că cireașa de pe tort, îmi dau cu putina mascara pe gene.
  Acum, urmează punctul culminant, cu ce sa mă îmbrac? Nu avem uniforma la școală, dar dacă e prima zi de școală, să mă îmbrac decent. Îmi iau o cămașă albastră-deschis de zici că e din blugi, și îmi pun un papion care să se asorteze cu ochii mei, de culoarea verde ce se scufunda in albastru, mai jos mi-am luat niste blugi, daah, și mă incalt cu niste teniși.
   Mama este deja jos, eu vin în spatele ei si o sărut pe obraz. Îmi beau sucul de dimineață, și îmi mănânc vafele din farfurie. Tata, care e detectiv, este deja la lucru. Mama merge la servici tocmai la ora 10. Norocoasa. Dar astăzi mă va duce la școală, mai trebuie să cumpere flori pentru profi și chestii banale de astea.
   Mergem în mașină, întîi mă pun eu la volan, dar mama mă priveste și râde cu coltul gurii, abia aștept să pot conduce si eu iubirea asta... Dar mai trebuie să aștept încă doi ani ... Bine, bine, 2 ani și 7 luni...
   Ajungem la școală, iar acolo îmi văd una din cele mai bune prietene ale mele, Nina! Sau, după cum îi spun adulții, Nikolina. Alerg ca vântul spre ea, și ii sar în spate, de o dau pe jos. Noroc că nu avea fusta. Mă cuprinde și ea, și zici că eram doua schlizofrenice căzute la pământ. Mai știi, poate suntem. Înspre noi vine un alt prieten, care nu asi vrea să îl pierd nici o dată, Klaus.. sau Nicklaus, pentru adulți, care vine și spune:
- Hah, îmbrățișare de ,,grup" , mulțumesc pentru invitație, spuse el pe un ton destul de dezamăgit...
-Ahh, spuse Nina, Vino aici!
Și ... Ne îmbrățișasem că și cum nu ne vom mai vedea nici o dată.
  Deci mergem spre clasa, prima oră fiind limba engleza, care o facem cu dirigintele, ok, diriginta noastra.
  Nu am făcut cine știe ce la ora asta. Am vorbit cu diriga, ne-a spus cum va fi anul asta, cum sa ne comportam, ce concursuri și proiecte vor fi. Sunt incantata de următoarele excursii și olimpiade. Abia aștept nopțile albe din excursii, și momentul cand profesorii nu înțeleg de ce toată lumea este obosită.

Următoarea dimineata
Mă trezesc din nou, prea devreme. Zici că abia aștept să înceapă școală, sincer, nu sunt chiar așa incantata, dar mă rog. Îmi iau telefonul și văd că este ora 6.00... Dar apoi îmi aduc aminte:
,,Heey, urmează un concurs de talente, poate te pregătești?"
Dar atunci îmi aud tatăl coborând scările... Și fug rapid sa ii pot spune cel puțin ,,buna dimineața!" Așa cum se cuvine...
Deci mă întorc în pat, și mă gândesc ce sa fac la concurs? Poate dansez? Pe cine păcălesc? Mă mișc ca o găină... Fac un spectacol de magie? Amm, nu am 7 ani... Știu!!! Fac acrobatii... Amm mai bine nu... Gata! Am găsit! Voi canta... Dar poate mai bine ar fi să o creez eu o piesă... Ahh... Să îmi bag piciorul că asta va dura prea mult... Dar oricum o să pun ideea in funcțiune... După ce îmi fac niste clătite! ❤
  Cobor jos, indiferent de faptul că e ora 6.20... Poate reușesc să pregătesc micul dejun înainte să se trezească mama... Hey, dacă  nu mă chinui cu muzica și fac ceva de manca.... Ok, e o idee proasta.
   După ce fac clătitele, chiar dacă sunt vai de ele, vreau să mă pregătesc să ies din casa. Hmm... Ciudat, ceasul nu a sunat, iar mama încă nu a coborât la etaj. Ce naiba?
   Merg la mami, și o trezesc gen:
- Mama! Trezirea! De ce dormi?! Vom întârzia!
-Ce, ce?? E ora 7 dimineața! Unde te grăbești? Unde întârzii...?
-Ai de capul meu... La școală, mama!
-Draga...
-Da?
-Uite la data, te rog...
-Da... E 2 septembrie?
-Și?
-Și...?
-Ieri ce zi a fost?
-1 septembrie?
-Nu! Ce zi de săptămână a fost?
-Vineri?
-Da... Și azi e?
-Sambata... Amm... Ok... I'm a stupid motherfu**er
Ai micul dejun pregătit jos, apropo...
-Mersi scumpo!
-Noapte buna...

Și ies eu din cameră, cu o expresie tâmpă pe fata, and yeah, i feel the cringe... Ehh, cel puțin am timp sa vad ce fac cu cântecul ăla...

Buna! Îți mulțumesc că ai ajuns sa până aici... Și din cate observați, incep o noua carte! Nu știu ce fac cu ,,Colti sânge și suferința" dar nu cred că o șterg momentan... Peste vreo 3-4 zile va aparea și un capitol din acea carte.