Not Today

Capitolul 22

***Will***
-Domnule,pe dreapta strazii pe care va aflati,este o cladire inalta,din caramida!,imi spune femeia prin casa.
Nu mai tineam cont. Cum am aflat unde era Meredith,eram nerabdator si nervos.
-Am gasit-o!,spun eu femeii din casa.
Meredith a fost detectata acum o zi. Ultima oara unde am localizat-o a fost in cladirea asta. Trebuia sa intru sa vad daca mai este acolo. Semnalul costumului pe care il purta a inceput sa emita  semnale din ce in ce mai slab,pana nu a mai emis deloc. Banuiesc ca transmitatorul a fost stricat.
-Acum trebuie sa intrati in cladire!,imi spune femeia din casca.
-Stiam si eu ce sa fac! Ai chemat trupele speciale?
-Sunt pe drum. In mai putin de zece minute vor sosi!,imi raspunde femeia optimista.
Imi iau pistolul,care la prima vedere este doar unul obisnuit,si intru in cladire. Tin pistolul strans in mana,si ma uit suspicios peste tot. Cladirea parea a fi parasita,dar ceva trada chestia asta.
-La stanga,veti da de o scara. Aici a fost ultimul semnal!,imi spune femeia. Va rog sa ramaneti conectat!
-Ok!
Urc sovaitor pe scari,inca tinand strans in mana pistolul. Eram agitat,imi era oarecum frica,si eram curios.
Dupa ce am urcat scarile,raza mea vizuala da de un hol ingust. Peretii erau decojiti si parca era o morga. Inaintez,cu gandul ca daca n-as gasi-o pe Claire ,poate macar as gasi niste indicii.
Ceva imi atrage atentia. Deasupra capului meu se afla o trapa din lemn,semi-deschisa.
De acolo se auzeau voci,pe care nu le puteam intelege clar."Perfect! Asta-i sansa mea!"

***Meredith***
Bruneta si barbatul mi-au adus din nou de mancare. De data asta niste orez,care nu prea parea a fi orez,si un pahar de apa,cu toate ca eram satula de ea.
Acestia au repetat procesul turnarii apei si a carpii. A durat mai mult decat as fi crezut vreodata. Pur si simplu,credeam ca o sa mor intr-o morga,innecata ,in cel mai bun caz.
Acum stateam si ma uitam la farfuria din fata mea. Imi era foame,si ăstia stiau asta. M-am napustit asupra farfuriei de pe picioarele mele. Daca m-ar fi vazut cineva,ar fi crezut ca sunt un om primitiv,care nu stie sa manance. Am terminat masa delicioasa.
Stateam din nou cu privirea in gol,readucandu-mi aminte de vremurile trecute si Will...care a fost bun cu mine,m-a primit,m-a iubit...si l-am iubit... Si il iubesc.
Cateva lacrimi se poticneau in ochii mei de smarald si  ma consideram puternica,dar de fapt nu eram. Eram  falsa. Daca as fi fost puternica,le-as fi aruncat o replica acida oamenilor care ma chinuiau  sa scot doua vorbe. Nu mai sunt ce-am fost. Mi-am plecat capul...si am inceput sa plang pe modul "silentios". Plangeam fiindca cedasem. Atat fizic,cat si psihic. Macar de ar fi vorbit cineva cu mine,poate omul care pazeste usa camerei in care ma aflu.
Un sunet ma determina sa-mi indrept privirea catre ușă. Era genul ăla de sunet, asemanator cu capul spart.
O lovitura se auzi,si cineva pica jos.  Apoi s-au auzit sunetele unor chei care intrau in broasca. Usa se deschise si mare mi-a fost mirarea sa mi se intalneasca privirea cu cea a omului de care m-am indragostit. Will... A venit dupa mine!
-Meredith!,imi spune acesta sufocandu-se.
Tinea in mana,cel mai bun pistol care exista. Era imbracat in negru,probabil culoarea lui favorita.
-Will!,spun eu incercand sa ma ridic din scaunul in care eram tintuita.
Will se indrepta repede spre mine.  Se apleca si in mai putin de 15 secunde,deja puteam sa-mi intind picioarele,si apoi mainile.
M-am ridicat de pe scaun si i-am oferit cel mai dulce sarut. Buzele mele se lipira de buzele lui. Acesta imi raspunse la sarut. Pe obrajii mei se perindau lacrimi de dor.
-Sa mergem! Trebuie sa terminanm musuroiul ăsta!,imi spusr Will.
Ma lua de mana si ne-am indreptat catre iesire. Pe holul urat,deja se indreptau niste barbati catre camera mea.
Will ma lua de brat si am inceput sa fugim. Barbatii au inceput sa alerge dupa noi...pacat ca erau grasi.
Ma simteam bine fiind langa Will,chiar daca eram in situatia aia. Simteam ca reusim.
Deodata,in fata noastra,se aratara trei barbati,bine facuti,gata de lupta,cu niste arme in urma.
Will s-a oprit si mi-a aruncat o privire gen "Nu-stiu-ce-sa-fac".
Deja,o maimuta se indrepta catre noi cu pumnul pregatit.
Will imi lasa mana si ii dadu un pumn maimutoiului. Un alt barbat indrepta pistolul catre Will. Am luat pistolul care ii cazuse lui Will si l-am impuscat pe tip in cap. Acelasi sunet surd se auzi
Era sunetul dulcii razbunari.
M-am intors,si in mai putin de o secunda am fost prinsa de ambele maini de un barbat,care ma arunca de
perete. Lovitura m-a facut sa cred ca deja nu eram pe drumul cel bun. Am gemut putin si m-am ridicat schioapa catre barbatul care ma prinsese. Radea.
-Tu ai vrut-o,maimuto!,zic eu incordandu-mi pumnii.
I-am dat un picior,acolo unde doare cel mai tare,si apoi am facut o pirueta,de unde a rezultat cea mai tare miscare a mea: un picior in fata , facut din saritura. Barbatul cazu la pamant. Asta da lovitura!
Mi-am indreptat privirea catre Will care impartea pumni si picioare peste tot. Era plin de sange pe fata,semn ca a primit cateva lovituri.
-Will...,spun eu in soapta.
Iau pistolul si trag in barbatul din spatele meu care incerca sa ma loveasca. In cap. Ce mai tinta!
M-am indreptat catre batausii care il prinsera pe Will al meu. Incerc sa impusc pe cine apuc,inafara de Will. Unii cad jos-mortii ,iar altii scapa. Se indreapta spre mine,cu spume la gura. "Shit!". Au inceput sa se napusteasca asupra mea cu pumni...si gloante. M-am ferit si am dat pumni. Ma bucur ca atunci  imi folosea antrenamentul de kung-fu,invatat de inca aveam 14 ani,in caz ca cineva nu statea linistit. M-am luptat mult,ceea ce niciodata nu am crezut ca o sa pot. Am privmit multe lovituri,ceea ce ma ametise. Omorasem deja 3 oameni. Un alt barbat ma lua si ma arunca pe jos,ca o punga,dandu-mi pumni si picioare. M-am tarat pana la piatolul din spatele meu,pe motiv ca-mi e frica. Cand am fost destul de aproape de el,am luat pistolul si am impuscat nenorocita de maimuta care m-a batut. "Mai am unul!"
O alta maimuta il dadea cu capul de perete pe Will. "Will..."
Will cazu jos,plin de sange si lovit. Arata dezastruos. Barbatul isi lua pistolul si il impusca pe Will in burta.
-Nuuu!,urlu eu din celalalt capat al holului.
Ma indrept catre maimuta cu pricina ,si il impusc in cap. Acesta cade,inca privindu-ma dispretuitor.  Ma apropii de el si il mai impusc in acelasi loc,de inca 3 ori.
Las pistolul jos,terifiata. Ma indrept catre Will,care spre fericirea mea era viu. Avea vesta.
-Will?,intreb eu.
-Da...,imi raspunde slabit.
Cu toate puterile mele il ridic,si ii duc mainile de dupa gatul meu ranit.
Incepem sa mergem cat de repede putem catre iesire. Niciun obstacol. In fata cladirii,erau o multime de masini speciale si de politie. Il duc pe Will,chinuindu-ma, pana la prima masina de politie,si politistul il ia pe Will,timp in care anunta ceva printr-o statie.
-Ai grija de el!,spun eu,gemand de durere.
Iau arma politistului de la  soldul sau,si acesta ramane uimit.
-Nu puteti intra!,exclamara mai multe voci.
Deja ma indreptam catre cladirea in care a avut loc lupta. Nu puteam sa las asa totul.
-Ma duc cand vreau!,tip eu de la intrarea cladirii.
Incep sa merg schioapa. Trebuia sa incheiem socotelile. Daca tot am iesit,trebuie sa rezolv treburile cu "fantomele trecutului".
Ma gandeam numai la Will. Speram sa fie bine. Atat voiam...

Mămica! Bine ai venit,capitol lung! Cum stati cu cititul? Sper sa va placa! Kisses! 😘💋💋💋