In lupta cu mine.. (Finalizat)

In singuratate

Prieteni sunt trecatori, vin si pleaca lasand urme, amintiri, inclusivi cicatrici. Nu poti avea incredere in nimeni, inafara de tine. 

Ingeri nu voiau sa se lupte, dupa lovitura primita, Armen devenea mai rece fata de Sariel care era ranita si totusi ascundea asta extrem de bine. Un inger venit din slavi nu se poate amesteca cu unul din infern rece si crud. Nu voia sa incalce regulile zeitatlor insa un cuvant provoca o gaura neagra in sufletul ei, acelasi cuvant greu de rostit " Te iubesc" ingeri nu sunt controlati, ei pot fi de o singura parte, iar ei doi erau in antiteza. Ea slujitoare a divinitatilor, el slujitor al infernului, iubirea reciproca poate cauza o gaura neagra in timp si spatiu afectand atat lumea superioara cat si lumea inferioara, lumea oamenilor nefiind afectata. Armen nu isi lasa sentimentela sa il controleze, peepsindu-se pe sine aspro, avand un singur stapan, ea fiind mai puternica ca si el, care nu putea fi atins de cat de biciul aspru al crudului stapan. Ei impreuna ii controlau vita Rainei, care nu isi imagina ce poate insemna pentru creaturile pe care le crede superioare.

**
Raina s-a trezit odihnita dupa un somn bun, un vis superb, uitand pentru o secunda uitand de Conan si de lama ascnsa sub chiuvata baii. Simti o durere la incheietura maini stagi, apoi flashback nu mai simtea nevoia sa planga, este eliberata si gata sa continue ziua....A dormit toata ziua, nu mai poate dormi si intamplator nici pisica agila care se ascundea sub pat. A aprins telefonul si ...multe mesaje, si 20 de la Cecilia. Jumatate erau despre cat de mult s-a distrat in prima zi impreuna cu Stefan, noul ei iubit si fratele lui Conan. Raina stia ca Cecilia nu doarme asa ca a fost nevoita sa ii spuna despre despartire.

***
Armen era in fata stapanului, cerea putere, ranile provocate erau grave, iar singurul care il putea ajuta era stapanul. Un sunet ascutit il atentiona de prezenta stapanului, acesta stia de ce era slujitorul lui acolo asa ca il pedepsi aspru pentru esecul lui, dar primi forta de care avea nevoie. In coltul lui, Armen isi trata ranile provocate de stapan, o voce familiara il facu sa-si intoarca privirea.
- Mai! Mai! Pe cine avem aici? O bruneta cu aripi negre care luceau in decorul macabru, ii atrase atentia.
- Aristiqifa! Ce vrei?
- S-ar parea ca ai dat gres, stapanul e manios!
- Pleaca!
- Daca as pleca eu cine ar mai conduce 200 de demoni pregati de stapan?
- Lasa-ma! Aristiqifa voia sa mai spuna ceva, insa Armen se facu nevazut lasand in urma o pana de un negru ce tragea mai mult spre gri. 
Raina s-a trezit spre uimirea lui totul merge perfect, Sariel i-a simtit prezenta si s-a intors uimita. Dar cand a vazut ranile cauzate de bici, nu si-a putut tine lacrimile in frau, insa nu l-a deranjat stiind ca oar va inrautati situatia.
-Te-ai intors?
- Oau, ce spirit de observatie! Nu-mi dadusem seama! Ironia din glasul lui nu imbunatatea situatia lui Sariel.
- Unde ai fost?
- Nu cred ca esti in masura sa-mi ceri explicati! Cuvintele rostite puternic  de Armen i-au pus capac, nemaistiind ce sa zica l-a lasat singur pe Armen si a plecat la sufletul fetei.