The Rosemberg

Capitolul 5

  -Atingeti si voi pianul asta!Cat praf.......,spuse Steward, care atinsese doar cu varful degetului pianul prafuit.
Copiii urcara la etaj..
-E doar un fleac!!nu-i nimic aici!spuse Nick care incepu sa rada..
Un zgomot puternic se auzi, parca din apropierea lor, dar parca din departare... nu se stia de unde..
-Se pare ca cineva vrea sa te contrazica...spuse Grace inspaimantata, cu vocea tremurinda....
Erau vreo 30 de scari inguste si abrupte de urcat..cu fiecare pas, praful de pe ele se raspandea in aer...Cand ajunsera sus, dintr-o data ajunsera sa simta o tenisune foarte puternica in aer...ceva iti taia respiratia..era ceva foarte puternic si nu se stia ce..facura un pas si se auzira mai multe voci de oameni care pareau ca se cearta..vocile se auzeau de nicaieri, si din ce in ce mai tare...incercara sa paseasca usor si sa vada de unde venea zgomotul dar nu-si dadeau seama ca era in zadar... erau din ce in ce mai inspaimantati si regretau ca au pasit in acel conac, despre care se convingeau ca zvonurile erau adevarate, iar asta ii speria foarte tare!..''oamenii'' incetara sa se certe, iar ei hotarara sa se imparta cate doi si sa porneasca pe unde vor..Steward pleca cu Alex, iar Nick, cu Grace...primii intrara intr-o incapere din dreapta, la capatul scarilor..simtira ca cineva ii atingea pe umeri... se facuse din ce in ce mai frig, dar mergeau mai departe...era foarte ciudat..la un pas era foarte cald, simteai ca te sufoci, iar la altul, era un frig de inghetai pe loc.Intr-un colt se aflau niste scari ciudate care se terminau in perete... nu-si aveau rostul acolo...parea sa fie un pasaj, era o crapatura la capatul scarilor..cei doi urcara, spargand peretele cu un ciocan pe care il aveau la indemana.. cand intrara acolo era o camera ciudata, care iti dadea impresia ca te aflii intr-un cavou..in stanga, o oglinda bizara in care nici nu se vedea, deoarece era foarte prafuita.Steward o stersese cu tricoul sau si o aseza la loc, rezemata de perete.Cand Alex se uita in ea, vazu................o umbra care trecu prin spatele lui. Acesta se facuse alb ca varul..era..de necrezut!!!.cazuse pe podea, parca, fara viata..Steward, ingrijorat il intreba ce a patit, dar acesta nu putu sa raspunda, deoarece era socat de-a binelea... speriat si parca incremenit Steward se ridica si se uita si el in oglinda aceea ciudata.Umbra aparu din nou, mai infricosatoare ca inainte..era o silueta de femeie slaba, par alb, avea niste ochi negri plini de sige si parca avrea ceva in mina. ..doar atat reusi sa vada..imaginea sumbra il soca si pe Steward..incerca sa-si ridice prietenul de jos,care dintr-o data se uita in gol, parca vrajit de acea entitate..pentru o clipa, Steward se sperie..prietenul sau nu vorbea, privea atintit spre ceva anume si nu stia spre ce, era socat si ramasese fara cuvinte.intr-o clipa isi reveni