Am o prabusire pe tine!

Capitolul 1 - El e  Elijah , prabusirea mea.

Ma uit la ceas. 10 minute! 10 fucking minute!! Deja mi se zbate o vena la tample si degetele imi sangereaza! Idiotul! Cine se crede sa ma lase PE MINE sa bat la usa 10 minute? Gata! Atat i-a fost! Ma izbesc cu toate puterea in usa si incep sa lovesc cu pumnii si picioarele. Muzica zbiara in urechile mele si parca se clatina blocul sub puterea ei! Din apartament se aude o larma ingrozitoare si eu ma intreb pentru a 100-a oara de ce sunt aici! Si de ce nu plec?

V-am bagat in ceata! Pai, sa va explic! Am fost invitata la petrecerea asta unde nu cunosc aproape pe nimeni si din lipsa de ocupatie am venit. Usa e incuiata, soneria e varza si nimeni nu ma aude batand la usa! Incredibil! Dar sunt incapatanata si nu am de gand sa plec pana nu dau cu ochii de nenorocitul de  Elijah si sa-i zic vreo doua! Asa ca incepe tura a doua de batut cu picioarele si pumnii in usa. Brusc, muzica se opreste. Pumnul stang loveste in gol, cel drept se tranteste de un umar iar piciorul stang il pune la pamant pe cel care mi-a deschis usa.

-Auuuuuu!!!

O Doamne! Fata mea imi ia foc in timp ce imi cobor privirea spre Elijah care se ridica usor, cercetandu-si genunchiul ranit. Ii zambesc. Imi zambeste inapoi usurat.

-Am crezut ca o sa darami usa! Trebuia sa ma suni cand ajungeai si veneam sa-ti deschid! tipa el in urechea mea ca sa se faca auzit pentru ca muzica bubuie din nou.

-Nu, pe bune? Te-am sunat de zeci de ori si chiar daca ai fi avut telefonul in buzunar tot pot sa jur ca nu l-ai fi auzit! Ma mai tii mult in usa?

M-a prins de mana si m-am luat dupa el. Inauntru....dezastru total! O tipa doarme langa cuier..cel putin sper ca doarme! O gramada de necunoscuti sar si urla pe masa si pe scaune. Unul mai mic si urat respira intr-o punga si nu ai loc sa faci un pas de toate dozele de bere imprastiate pe jos. Dintr-o data ma loveste un val de aer rece si imi dau seama ca suntem pe balcon. In afara de doua tipe care fumeaza si un tip care sta lesinat la picioarele lor, balconul e gol si muzica se aude mai incet. Se poate vorbi cat de cat normal.

-Deci  Tess , ma bucur ca ai ajuns!

-Inceteaza! Nu imi mai spune  Tess , Billy! Ma cheama Edina!

-Si pe mine ma cheama Elijah, Tess!

Imi dau ochii peste cap. Inca nu stiu ce fac aici! Ma uit peste balustrada. Suntem la etajul 9. Vecinii nervosi urla de la geamuri. Il simt atintindu-ma cu privirea si ma intorc sa-i intalnesc ochii ciocolatii. Se uita serios la mine si intr-un final spune.

-M-ai speriat rau acolo la usa!

Ma uit curioasa la el. Nu l-am lovit chiar atat de rau incat sa-l sperii si sunt sigura ca parul meu arata mult mai OK in comparatie cu cel al celorlalte fete depravate de pe aici.

-Am crezut ca a venit politia! Bateai ca nebuna si a trebuit sa trec printr-o mare de oameni pana sa ajung la usa, Tess. Chestia asta a scapat de sub control. O sa ma omoare mama cand o sa afle de la vecini. Am incuiat usa ca tot veneau oameni pe care nu i-am vazut niciodata. Am impresia ca e un boschetar in bucatarie!

-Si de ce nu-i dai afara?

-De parca as putea! spune el deznadajduit.

Oftez adanc si intru in casa. Sar peste cativa ametiti, calc o tipa pe degete, ma impiedic de covor, ma izbesc de ceva puturos, ewww! e boschetarul!, trec mai departe scarbita, ma inghesui printre niste tipi ce nu par a avea mai mult de 14 ani si ajung, intr-un sfarsit, la boxe si opresc muzica. Toate privirile se intorc uimite spre mine si ma atintesc ochi sticlosi. Inghit cu greu nodul din gat si ma urc pe scaunul cel mai apropiat. Un destept vrea sa dea drumul la muzica dar sunt pe faza si il lovesc cu piciorul. Se clatina si cade. Ma simt puternica!