Eu...

49 8 0
                                    

Eram pe bancă...Noaptea,in cea mai intunecată parte a cartierului...Doar un felinar lumina ușor o părticică din stradă...Stăteam pe bancă si mă uitam la cerul înstelat...Mi-am pus gluga pe cap și am început să meditez,dar cineva s-a alăturat ...Era perfect!Era viitoarea mea victimă.
Probabil sunteți confuzi...Noua victimă?Noaptea?Meditez?E o scurta poveste despre asta.
Eu sunt Selena,fata lui Asmoteus și a Lunei.Tata era un demon,iar mama o ninfă a lui Artemis .Un demon si o ninfă,ciudat nu?De când mă știu am fost la orfelinat,și primeam bătaie regulat...Colegii se luau de mine,din faptul că eram plină de vănătăi și că nu aveam părinți.Totul s-a schimbat cănd i-am întălnit pe Jordan și Betty...Doi pensionari care nu au reușit să aibe un copil.Ei m-au adoptat și au  grijă de mine .Ei mă iubeau ,și eu îi iubesc.Dacă cineva l-ar face rău,l-aș omoră în chinuri.
Viața mea de criminală a început accidental.În fiecare noapte mă plimb prin cartier pentru că puterile mele cresc.Ce puteri?Cu mama ninfă și tatăl demon,cam hai să spunem că am puteri .Pot să controlez sângele,încăt să fac victima păpușa mea.Amuzant,nu?De aia trebuie să meditez.Dar asta nu mă determină să omor așa.O fac după metoda tradițională.În acea noapte,eram aproape de o cărciumă și nu am observat că cineva vine spre mine.Un bărbat care era gata să mă violeze.Ma pus la perete,dar am avut șansa să iau briceagul din hanorac și il bag adânc de tot în găt .Am început să-i mutilez corpul.Era amuzant.Dar realizez că sunt pătată de sânge.Noroc cu puterile.Am reușit să scot sângele și să-mi continui drumul.De atunci tot omor persoane
dacă sunt în preajma mea.
Revenind la poveste,era acest străin.El s-a pus lângă mine pe bancă.Avea fața acoperită de glugă.Nu puteam să văd bine detaliile.A început să vorbească.
-Hey! Ce caută o drăguță ca tine,aici la ora asta?spuse el,parcă uităndu-se la mine.Mă enervase "drăguță".Dar mai vedem noi cine e "drăguță".
-Pluctiseală,tu?spun eu cu un ton calm,chiar dacă vroiam să-l omor încet.
-Nu-ți e cumva frică de criminalii din noapte ?spuse el pe un ton copilăresc.
-De ce mi-ar fii dacă sunt și eu unul!zic eu și sar pe el cu cuțitul la gătul lui.
Eram deasupra lui cu cuțitul la găt.El era pe jos  și îi pică gluga.Păr negru ca smoala,piela foarte palidă,mai mult albă.Ochii au o nuanță de albastru foarte,foarte deschis,poate albi,înconjurați de ceva negru.Era acolo un punct mic,pupila.Dar gura,gura era mutilată într-un zămbet macabru care îți dădea un mic fior.Mi-e nu mi se părea așa înfricoșător,la cât am mutilat eu persoane...
În timp ce îl analizam,el m-a împins
și am căzut jos de pe el.El era gata să mă omoare.Puteam să văd asta din privirea lui rece,dar panicată am folosit puterile.Ochii începeau să se facă albi și luminau.El era gen "Wtf".
-Pleci și nu te mai întorci sau rămăi aici și mori!spun eu cu o voce demonică ca un ecou.
Era speriat.M-am calmat și l-am lăsat și el a fugit spre pădurea din spate.Merg liniștită acasă,dar descopăr că m-a înjunghiat în picior.Merg schiopătând pănă ajung acasă.Îmi fac rutina și mă culc,dupa ce îmi bandajez piciorul.Toată noaptea am avut un sentiment ciudat de parcă cineva mă privea...

Booom,îs 585 de cuvinte(la povestire)și eu cu prietena mea avem de gând să o facem pe Selena să sufere rău de tot în urmatorul capitol >:3.Cartea asta este făcută pentru cringe și amuzament.Capitolul este scris de Lety.Bye :)

Eu si elUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum