CAP. XII- INTANGIBIL

39 3 0
                                    

Tu provi dintr-o altă lume.

Eşti un mic extraterestu ce vrea

Să infecteze lume.

Domină-mă cu dragostea ta,

Şi într-un ritm super-sonic,

Spre tine voi zbura.

Eşti supernatural,

Iar iubirea ta e ca un voal.

Străină de atingere te simţi

Cu o privire de argint, brăzdată de oglinzi.

Gaseşte-mă şi poarta-mă spre o alta lume,

Diferită de această dimensiune,

Care să nu despartă noaptea de zi.

Poarta-mă în universul tău de magie si frumos,

Într-o aură de vis,

Poartă acest suflet curios.

                        ( J. Eric – Extraterestrul)

 

 

Fugi dragă copilă, 

Fugi cât poţi de tare,

Căci globul tău de aur,

S-a spart în mii de cristale.

Fugi copilă încotro vei vedea,

Căci de astă dată

Privire nu te va-nşela.

 

Fugi copilă căci te urmăresc

Umbrele nopţii cele rele.

Fugi căci nu o să mai pot

Să le mai opresc.

 

Cred că lumea ta

E în palma mea

Dar fi linistită,

Te voi apăra!

 

Fugi dragă copilă,

Ei nu se gândesc!

            ( J. Eric – In ritm alert)

 

 

 

          Ce amuzant... Am intrat într-o miercuri, pe seară, în camera ascunsă. Am găsit prin sertarele bibliotecii câteva zeci de hârtii îndoite la jumătate şi legate cu un elastic foarte strâns, de parca era menit să le distrugă.  Am desfacut cu grijă elasticul, însă nu destul de subtil încât  să nu mă lovesc, aşa că am avut pe mână timp de aproximativ două săptămâni o dungă roşie usturătoare. Mă rog... Am citit câteva... Erau compuneri si versuri scrise de Eric. Multe dintre ele nu erau foarte reuşite, dar se vedea cum îşi dă silinţa să îşi perfecţioneze stilul. Erau pagini cu conţinut diferit: unele erau cu sute de metafore culese de prin cărţi sau probabil formulate de el, erau teme pentru viitoarele creaţii, unele erau chiar „operele” lui, unele terminate, alte nu. La început îmi părea haios să citesc tocmai eu toate acestea, dar parcurgând textele de multe ori am înteles că era poate chiar talentat, sau era doar un refugiu pentru temerile lui. Temele deveneau din ce în ce mai sumbre... Tot ce scria el avea o notă de tristeţe la care adăuga drept completare ură şi dorinţa de răzbunare.

DECONGELAREUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum