Pradatori de noapte

Capitolul 11. ''Nu mă cunoști''

Luni, la școală îl caut pe Roy. Lucrurile nu vor rămâne așa. Roy trebuie să îmi dea o explicație și trebuie să fie una bună. Ceea ce a făcut nu are nicio scuză. Îl mai caut pe holuri, apoi pe afară. Dau de el pe scările din spatele liceului. Era singur și fuma o țigară, ca de obicei. Merg spre el și mă opresc în fața lui, luând o poziție dreaptă.

-Aproape că l-ai lovit pe Alex cu motorul! încep.

-E în viață! remarcă pe un ton cât se poate de calm.

-Nu pot să cred că aproape ai trecut peste el. Puteai să îl rănești!

-Lexi, ai și vreo întrebare? Sau ce anume vrei?

-Ce vreau? Să îmi explici...ai distrus acea petrecere ca să demonstrezi ce? Nu credeam că ești la fel ca Sammy.

-Ei bine, nu mă cunoști.

-Știu că nu ai fost așa zilele trecute. Este pentru că s-a întors fratele tău? De asta ești așa agitat?

-Ce? Nu, așa am fost dintotdeauna! Lexi, ăsta sunt eu și nu îți datorez absolut nimic. Defapt, tu îmi datorezi mie multe. Te-am rugat să stai departe de mine, de noi toți. Poți face asta?

-Sau ce? Voi sfârși la fel ca Susan?

Îmi dau seama că nu trebuia să rostesc asta. Privirea lui Roy se întunecă. Observ că strânge cu putere pumnul și se sprijină în el de balustrada scărilor. Nu îmi zice nimic preț de câteva secunde bune, doar mă privește în felul acela care îmi dă fiori. Se pare că acest nume a trezit ceva în sufletul lui. Se apropie de mine și se oprește la o distanță foarte mică, de câțiva centimetri.

-Doar stai deoparte! îmi spune încet și rar, după care pleacă.

Simt că îmi este tot mai greu să respir, dar mă calmez repede. Acest Roy nu mai seamănă deloc cu cel care mi-a dat de înțeles zilele trecute că pot să am încredere în el. După ce pleacă observ altceva. Sheyla ne urmărise de la distanță. Vine spre mine și mă aștept la un nou val de amenințări, dar nu mi-e teamă. O aștept încrezătoare. M-am săturat de această familie. Spiritul de vânător reînvie în mine. Când va fi lună plină îi voi aștepta cu arcul. Să îndrăznească atunci să se apropie.

-Ți-am zis să stai departe de Roy! rostește acesta, bineînțeles că aceeași replică deja uzată.

Altceva mai are în vocabular?

-Ce e în neregulă cu voi? Credeți că puteți amenința așa pe cine vreți, când aveți chef?

Wow...probabil că nu se aștepta la această reacție din partea mea. Până și eu sunt uimită de curajul de care am dat dovadă.

-Am văzut că tu ai venit la Roy! Chiar ești idioată, sau nu pricepi ce ți se spune? Stai departe de el!

-Voiam doar o explicație. Știi măcar ce a făcut sâmbătă?

-Luminează-mă! 

-A venit cu Sammy și cu încă unul la petrecerea noastră de la lac. Au distrus totul, iar Roy l-a amenințat pe fratele meu și aproape că l-a călcat cu motorul pe Alex!

-Au făcut...ce?! exclamă aceasta surprinsă, deloc mulțumită.

-Voi sunteți cei care nu stați deoparte!

Sheyla nu pare să aprobe ce au făcut cei trei și se arată exterm de îngrijorată. Aprope că mi se pare umană.

-Roy se comportă așa din cauză că s-a întors fratele lui? Sau ce se întâmplă cu el? întreb cu o voce care se vrea calmă.