Vă mutați ?!

73 2 0
                                    

-Am luat o decizie si ne-am gândit sa ne mutam .zice si toți rămânem muți.
-Eu nu mă mai mut !țip nervoasă.
-Cine a zis ca va mutați voi ?zice tata iar eu ma uitam la el ca la usa cortului .
-Adaca ...
-Doar noi o sa ne mutam voi ve-ti locui aici .Iar noi in Germania .zice mama iar eu mai aveam puțin si făceam o criza de nervi .
-De ce ?ii intreb deja suparata .
-Avem ...o treaba !zice mama si se uita la tata .
-Aha ,bine mutate plăcută !zic si ies pe usa.
O iau la pas către locul unde plang cel mai des...nici acum nu s-a găsit criminalii.Ii urasc din tot sufletul meu.Stand printre gânduri ajung la poarta blestemata .Intru in cimitir si merg pana ajuns la patru sicrie .
Ma așez pe banca din mijlocul sicrielor si m uitam la pietrele așezate in fata mea.Au trecut șapte ani de cand Erik ,Andrew ,Lena si kayla ne-au părăsit .
In urma cu șapte ani ...
-Mami ,mergem in mall ?o intreb pe mami .
-Sigur scumpo sa mergem să-i luam si pe ceilalți ?Spune mama si urca la etaj.
-Noi rămânem aici .zice Kayla .
-De ce ?o intreb îmbrățișând-o.
-Nu ma simt bine si in plus trebuie sa ramân ca mai am de făcut teme .
-Da si noi la fel .zice Erik cu Andrew.
-Bine...mami ,mergem ?Am tipa cât pot de tare la cei 10 ani ai mei .
-Sigur,miscati-va fundul !tipa mama si ma ia pe sus .
/;/;:/(;:;(;:(::(;
-A fost cea mai tare seara !zic si mașina se oprește brusc.
Ne-am oprit din vorbit imediat după ce am văzut banda poliției cum face înconjurul grădinii .
Am văzut  mult alți oameni , salvări si multa poliție.
Cu toți ne-am dat jos mai puțin noi copii .
Chloe ,Maya si Laura incep sa plângă iar ai nostrii se fac alibi la fata .Pe usa ies patru tărgi cu niște pungi .Ne dam jos imediat si mergem langa ai nostrii .
Tot ce auzim este "Atacul a fost pornit imediat cum ați plecat "si atât.
Prezent
Abia la vârsta de 14 ani am aflat ce s-a întâmplat.Au fost uciși .Nici nu stiu de către cine .
-Kayla ...noi la vârsta de 10 ani trebuia sa ne batem joc de frății nostrii nu sa te plângem .zic si lacrimile își fac apariția .
-Erik ,frate....Andrew,Lena...voi ați fost totul pentru mine!Oare de ce nu v-am luat cu noi ?Asta nu pot înțelege .
-Nici eu...se aude o voce .
Ma uit in spate si il văd pe Adam?
-Ce faci aici ?il intreb surprinsă.
-Am venit să-mi văd prietenul ...pe Erik .zice si ma uitam la el ca la mașini străine.
-Ai fost prieten cu el ?
-Da ,in clasa a doua pana cand ...zice si se oprește .
-Pana cand s-a întâmplat nenorocirea...Am spus si continuam sa ma uit la el.
-Știi dacă acum trăiau făceau mișto de noi ...zic si il aud râzând.
-Da...
Imi pun capul pe umărul lui si Oftez.
-Imi e atâta de dor de ei ...soptesc .
-Si mie ...zice si atunci scap un căscat .
-Ar trebui sa plec ,e târziu ...
-Hai cu mine...zice si scoate o cheie .
-Pot sa iau si un taxi .Dar mersi .
-Haide ,ca nu te mănânc.zice si chicotesc.
-Bine...zic si ma urc in mașina sa luxoasa.
M-a lasat in fata casei si am intrat.
Asta explica de ce nu apar si ceilalți copii ai personajelor .Stiu ,scurt dar o sa încerc sa ma revansez.Pup

My name is Antony volumul 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum