Semne mortale

Capitolul 4 Reproșuri, certuri și dezamăgiri

Capitolul 4:
Reproșuri, certuri și dezamăgiri

- Jennifer Dakota Reed, ce naiba se întâmplă aici?

Ajunși acasă, Scott și cu mine ne-am așezat la masă. Am comandat niște mâncare chinezească, apoi ne-am așezat pe canapea. Niciunul nu a scos niciun sunet până acum, exceptând momentul în care Scott a făcut comanda. Acum el mă privește intens, ochii săi ciocolatii având o nuantă superbă. Omul ăsta arată și mai bine când este nervos.

- Noi tocmai am mâncat, iar acum stăm pe canapea!

Dă dezaprobator din cap, apoi pufnește vizibil enervat.

Scott a fost înzestrat cu un calm de netulburat. Puține au fost dățile în care l-am văzut așa.

În schimb, acum, este de-a dreptul furios. Ochii lui și-au schimbat culoarea, nuanța lor aurie fiind înlocuită de un căprui închis, iar pe fața lui au apărut niște cute adânci.

- Continui să faci asta, chiar dacă ești conștientă că mă rănește! Dacă erai tu în locul acelei fete?

Glasul lui a crescut în intensitate, sfârșind într-un țipăt. Este prima dată când Scott este așa de dur de față cu mine.

- Persoanele care te iubesc ar trebui să te accepte așa cum esti, nu să te schimbe! Asta sunt eu, cursele ilegale sunt o parte din viața mea, și nu am de gând să renunț prea curând la ele!

- La curse nu vrei tu să renunți sau la băiatul acela blond?

Mă uit la el cu ochi mari. Probabil paranoia mi-a acaparat simțurile, dar cred că știe mai multe decât spune. Simt asta.

- Acum ești gelos pe Luke?

- Am motive să fiu?

- Să fiu a naiba, nu știu. Poate ar trebui să îți omor și ție un membru al familiei ca să nu îți mai dau motive de gelozie!

Realizez prea târziu prostia pe care am rostit-o. Îmi acopăr instinctiv gura cu palmele, pentru a mă împiedica să îi mai dau alte detalii.

- Repetă!

M-a auzit foarte bine, iar el este cât se poate de conștient în acest moment în ce căcat m-am băgat.

- De ce, Jennifer?

- Mi-a omorât familia! Mi-a luat tot ce aveam mai drag pe lumea asta. A intrat în viața mea, mi-a dărâmat-o. M-a distrus! Eu, Scott, am murit în ziua aceea nenorocita, când familia mea a fost ucisă fără milă de el și prietenii săi idioți! Am de gând să mă răzbun, vreau ca ei să simtă ce am simțit eu ani de zile.

Perspectiva lui Luke

- Lucas, te-a orbit un zambet și un corp frumos? Jennifer ți-a omorât sora și pe cel mai bun prieten. Ea a fost!

Ignorându-l fără prea mult efort pe Mike, dau și al treilea pahar pe gât. Gustul înțepător al alcoolului îmi înfundă simțurile, iar gâtul începe să mă usture. Trebuie să scap de Mike cât mai repede, deja începe să îmi încurce planurile.

- Stai aici și mă freci la cap de jumătate de oră! Te poți duce dracu acasă, poate acolo măcar te ascultă fufa de Lara. Ce zicea de un zambet și un corp frumos?

- Singura fufă din peisaj este vipera blondă care vrea răzbunare. Și să fiu al naibii, Jennifer chiar arată trăznet.

- Și fața ta ar arata trăznet cu pumn din partea mea.

- Lucas, ai ajuns chiar in asemenea hal? Dacă nu te-aș cunoaște aș spune că te-ai îndrăgostit de ea. Ce naiba, fata asta îți va cauza doar probleme! 

Râd instinctiv la prostiile pe care le scoate pe gură fără să gândească.

- Îndrăgostit? Cred că îți pune Lena ceva prafuri prin băuturile alea. Am sentimente puternice pentru ea, care câteodată chiar mă doboară,  acelea de a mă abține cu greu să nu o strâng de gât. O să o las un timp să creadă că a obținut victoria, dar cu cât timpul va trece, cu atât răzbunarea va fi și mai dulce.

Las sticla jos, îndepărtându-mă de Mike, înainte de a mă lăsa condus de înstincte și să îi infig un glonț în cap.  Oare arăt eu a prost? El chiar crede că o las pe Jennifer să se joace cu mintea și familia mea?

Perspectiva lui Jennifer

Zilele se scurg rapid, lăsând loc de gânduri și dezamăgiri. Ce fac eu aici? Sunt exact ca ei, o criminală! Dar jocul mortal a început deja și nu l-aș mai putea opri nici dacă aș vrea. Și nu vreau! Realizez cu stupoare că nu mai am absolut nimic de pierdut în urma acestei bătăli. El mi-a luat totul, o voi face și eu pentru el, iar apoi ce se va întampla? 

Gândurile îmi sunt întrerupte de soneria telefonului. Îl ridic fără a privi destinatarul apelului, fiind prea prinsă printre gânduri pentru a face asta.

- Alo!

- Pisi, chiar crezi că ne poți înfrânge atât de ușor? Crezi că o frână tăiată o să îți rezolve problemele? Eu te-aș sfătui prietenește să ai grijă, nu ai idee cu cine te pui. Îti mai amintești când eram mici și voiam să ne facem acel tatuaj împreună, dar frații și părinți tăi nu te-au lăsat spunând că pielea ta pură nu merită un asemenea semn? Acel nenorocit de semn mortal care ne-a distrus viețile tuturor...

-Collin?

- Vezi că ai ghicit, știam eu că ești fată deșteaptă. Ne crezi proști pe toți? Crezi că noi nu știm că încerci să ne omori unul câte unul? Crezi că i-aș risca viața lui Jessica pentru tine? Te înșeli amarnic Jenna, nu ești singura cu planuri obscure. 

- De ce îmi spui toate astea acum, Collin?

- Nu te grăbi Jenna, toate la timpul lor! Nu îți era dor de mine, de prietenul tău cel mai bun? Să înțeleg că m-ai înlocuit atât de repede de Scott?

- Lasă-l pe Scott în pace, el nu are nicio vină!

- Și Jessica are Jennifer?

- Da, este o criminală, la fel ca tine, ca Lucas și ca Michael! De ce Collin, din toți oamenii de pe acest pământ, de ce tocmai tu mi-ai face asta?

- Nu o lua personal prințesă, dar familia ta era dată dracu și trebuia să să dispară! Nici măcar nu ai idee cu cine trăiai sub acopriș, nu ai idee câți oameni au omorât ei! 

- Despre ce vorbesti? 

- Mereu ai fost așa Jenna, mereu grăbită și prostuță, te arunci cu capul înainte fără să gândești la rece și te legi la cap fără să te doară.

- Sunt sătulă de jocurile tale prostești Collin, ai ceva să îmi spui? Spune-mi-o în față! Sau acum te-a apucat frica față de o fată prostuță? Văd că ți-ai ales bine cuvintele prin telefon, ai curaj observ, dar la spital cănd lama ți-a strapuns pielea tot atât de mult curaj aveai? Ești doar un laș care se ascunde în spatele unul mobil! Dacă ai ceva să îmi spui, ști unde mă găsești!

Nu aștept alt răspuns și închid telefonul mobil. Mă așez pe salteaua moale a patului din camera mea, încercând să îmi stăânesc furia provocată de cuvintele lui Collin.

- Iți era dor de mine printesă?

Nu apuc să răspund deoarece cineva mă imobilizează pe la spate și îmi pune o eșarfă pe față, lăsându-mă fără aer. Totul se întunecă in jurul meu și tot ce văd înainte să adorm sunt ochii enervant de albaștrii ai lui Luke. Să înceapă jocul!

După luni de zile am reușit să postez un nou capitol! Este un cadou de Crăciun pentru voi! Sper că va plăcut, în ciuda faptului că actiunea nu este tocmai... roz. Sărbători fericite alături de cei dragi! Multumesc că v-ați răpit din timp pentru a lectura acest capitol.