Momente

87 5 0
                                    

-'Neata iubito!

*nimic

-Hei, trezeste-te scumpa mea!

Aud vocea gingasa a mamei mele trezindu-ma dintr-un somn in care as sta toata ziua...

-E timpul pentru micul dejun.

imi spuse ea in timp ce eu abia deschideam ochii.

-Dar e sambata mama, pot dormi pana mai tarziu... ma plang eu nedumerita de ce incerca mama sa ma trezeasca.

-Da, intr-adevar, dar fratii tai trebuie sa prinda zborul de la ora 11.00

Shittt... uitasem ca e ultima zi in care mai stateu la noi.

M-am dat repede jos din pat, m-am spalat pe fata si am coborat in graba in pijamalele mele si m-am asezat la masa langa fratii mei.

Era o dimineata atat de frumoasa... soarele patrundea prin geamurile casei iar razele soarelui parca ne mangaiau cu tandrete... e toamna, dar e o toamna grozava. Daca n-ai stii, ai zice ca e mai si vine primavara.

Am mancat niste clatite facute de Jesse cu sirop de artar si am baut un pahar de suc de portocale.. pot sa spun ca Jesse face cele mai bune clatite din lume.. ei bine... si mama le face, dar Jesse e namaipomenit. I-am ajutat sa isi impacheteze lucrurile si dupa ce am terminat, am mai jucat o data ''nu te supara frate'' in caz ca ne va lipsi acest joc.

I-am condus la aeroport si mi-am luat la redevere de la ei imbratisandu-i de parca nu i-am mai vedea niciodata.

Trebuie sa recunosc ca atunci cand vad un aeroport sau... sunt in unul, imi aduc aminte de ziua in care am venit aici in Beverly Hills pentru prima data. M-am dus la mama mea la apartament, iar dupa cateva zile, cand a venit si tata, ne-am mutat intr-o casa din strazile renumite ale Beverly Hillsului... nu prea imi placea mie ca ne mutasem din locul meu natal, din locul in care aveam toti prietenii apropiati, din locul in care crescusem, din locul in care m-am maturizat... ciudat este ca am trecut repede peste aceasta mutare si pot sa spun, din pacate, ca nu imi este asa dor de NY.

Pe drum spre casa, am vazut un baietel jucandu-se cu mingee pe strada si brusc mi-am adus aminte de scoala, de faptul ca am un bal de organizat, de faptul ca am de facut prea multe teme si de faptul ca azi Terrance are meci...

Ar trebui sa ma duc, sau... I-am zis ca nu pot, dar daca m-as duce, i-as face o surpriza. Dar totusi... daca ma duc nu par prea obsedata?!

Cu toate intrebarile astea din capul meu, am ales totusi sa ma duc la meci. Meciul incepea la 1:00 P.M. iar eu mai aveam doar o ora sa ajung acasa, sa ma schimb si sa ajung si la liceu. De ce mereu sunt in intarziere?

Am alergat repede pana in camera mea, mi-am luat o pereche de jeansi scurti si un maiou gri, mulat si tenesii mei negri. Nu ma puteam duce in fusta la un meci de basket (asa am fost imbracata cand mi-am codus fratii la aeroport), era neadecvat Mi-am prins parul intr-o coada impletita, mi-am luat telefonu, cheile si am plecat.

Era o gramada de lume in sala de sport. Erau multe fete noi de la liceul celalalt. Erau si nelipsitele majorete care mai mult se etalau in fata oamenilor, decat sa incurajeze echipa iar marioneta noastra era.... o cometa. Da... asta e ''emblema'' noastra. Cum la alte licee au ca emblema tigrii, caini, vulturi sau alte animale de prada, la  noi este o minge plutitoare. Cel putin facea niste scheme destul de interesante pe acolo, nu contest asta.

-Hei Carla! aud vocea Sarei venind de undeva din spatele meu, pentru ca ma asezasem mai in fata ca sa pot vedea mai bine meciul. Ma intorc si privesc uimita ca era de mana cu un tip cam aratos pot sa zic.

-Hei Sarah.. ce faci aici?

-Ei bine, as putea sa te intreb acelasi lucru. Nu pari genul de fata careia sa-i placa... sportul!

We need each otherWhere stories live. Discover now