Jurnalul unei fete triste

Capitolul II-Ea

    -Renata,Renisor!Scoala-te,mami.Nu o sa mai ai timp de teme.

    Mama.Destul de inalta,dar oricum mai scunda decat mine,roscata,ochi negri si cred ca singura cu care am legatura de sange si ma inteleg atat de bine.Insa,ca orice mama,uneori ma face sa ma simt mai prost decat daca ar fi dat tractorul peste mine.

    -Da,mami,acum.Inca cinci minute,implor eu ca deobicei.

    -Renata,este ora unsprezece.

    -Cat?sar din pat agitata.O,nu!Tema la mate!Cred ca am si la romana!

    Asta era o zi normala de luni.Incepeam la ora unu dupa-amiaza si intodeauna eram in urma cu temele.Seara stateam pana tarziu si scriam,scriam foarte mult,dar nu teme,povesti pe care sunt sigura ca daca le-ar fi gasit cineva ar fi sugerat internarea mea la un spital de nebuni.De multe ori ma visam o scriitoare de succes si in paralel,o cantareata bine cotata.As fi vrut sa fac liceul cu profil artistic,insa am ales filologia,acolo ma voi duce pentru ca,la o persoana ca mine,parintii vor avea mereu mai multe pretentii,insa fiecare isi exprima dorintele din case diferite.Da,ai mei era despartiti.Acum trei ani se produsese nenorocirea asta.Acum tatal meu avea un mariaj stabil cu Madeline,iar impreuna il aveau pe David,o mica pacoste,care la doar doi ani de viata reusise sa indeparteze un tata de propria fiica.David,care,atat de mic cum era,era invatat de scorpia de Madeline sa imi faca zile fripte.Astfel,de cate ori mergeam in vizita la ei,nu rezistam mai mult de o saptamana.O uram atat de mult pe sotia tatei si pe aacel monstru mic si hain,incat nu pot exprima in cuvinte.

    Eu locuiam cu mama mea,Alissa,cu sotul ei,Martin si cu baiatul lui,Joseph.Martin era un tip inalt,bine facut si foarte amuzant.Era un om de afaceti de succes si era milionar,dar asta nu ma incalzea prea tare pentru ca imaginea care va ramane intiparita in mintea mea si este cea mai de pret este aceea cu parintii mei si cu mine intre ei.Joseph,ei bine Joseph era exact contrariul tatalui sau:era arogant,nepasator si de multe ori,nesimtit mai ales fata de mine,cu mama nu avea nimic.

    -Josh,du-ma si pe mine te rog la scoala cu masina.

    Da,Joseph avea masina si avea saisprezece ani.

    -Cheama-ti un taxi!imi spune dandu-si ochii peste cap.

    -Stii ca nu putem merge cu taxi,iar soferul sta numai dupa mama si Martin.Plus ca afara ploua,asa ca nu fi cum esti tu deobicei si haide!ma rastesc la el.Te astept in masina,si trantesc usa de la casa indreptandu-ma spre Porche-ul lui Josh.

    Intr-adevar,eram o fata care suferea enorm,dar eram destul de tupeista si nu suportam sa fiu calcata in picioare,mai ales de el sau de oricine altcineva.

    -Sa ma iei la sapte,ii reamintesc fratelui mei vitreg care astepta cu nerabdare sa cobor din masina lui.

    -Nu pot,spune plictisit.Ai nostri o sa plece din oras pentru urmatoarele cinci zile-o saptamana si organizez cate o petrecere la noi acasa.Cheama-ti si tu prietenele alea ale tale si veniti impreuna acasa.Acum,hai pa!si pleaca demarand.

    -Perfect!spune Rose iesind nervoasa pe usa scolii.Daca ploua,noi cum vom ajunge acasa?

    -Habar nu am,se alatura si Anelise.

    -Fie ce-o fi,il sun pe Joseph,imi scot telefonul din buzunar.

    Dupa ce am vorbit cu "iubitul" meu frate vitreg si l-am santajat cu tot ce aveam la indemana,l-a trumis pe Jayson,prietenul lui care arata foarte bine,dar care rade mereu de mine de vreo doi ani,de cand am recunoscut la "Adevar si provocare" ca am o oarece atractie fata de el.Exact cum obisnuiesc sa ii caracterizez:idioti.Insa,dupa un lung si interminabil drum alaturi de Jayson,am ajuns acasa si ne-am retras in camera mea,la etajul unu,pentru a nu-i deranja petrecerea stupida a lui Joseph.