Capitolul 14

0 1 0
                                    

Toți suntem acasă și ne plictisim de moarte. Jen și Josh stau pe jos fata-n fata, Luka îi face ochi dulci Elisei care sta lângă mine în pat, Emi sta cu capul în jos și se joaca cu buza iar eu îi examinez pe toți. Chestia care mă enervează e ca suntem tăcuți.Toti. Iar astia doi își fac ochi dulci dar nu zic nimic.

-Aolo de ce nu sunteți împreună o data? A început sa mă enerveze chestia cu holbatul dintre voi doi!

A țipat exasperat Josh.Are dreptate, credeam ca sunt singura care vede asta.

-Are dreptate, pe bune acum

Jennifer îi da dreptate și își ia telefonul la butonat.

Iar e liniște, astia se uita pe ascuns iar e prea liniște ,le fac eu lipeala, da-ma drecu ca sunt buna în d-astea.

-Bai e 8, practic am stat 5 ore fără sa facem nimic. Hai naibii în club!  Vine cu ideea Jen.
-Are dreptate!
-Stai sa-i dau mesaj lui Alex.

Spun entuziasmata și Josh se încrunta și se uita urat la mine.

-Cine e Alex? Sper ca nu e acel Alexander...
-Îl cheamă și Morgan...
-Rahat! Nu te mai întâlnești cu el!

Se ridica în picioare furios și se uita la mine. De ce? Ce are și tipul asta. Oricum o sa mă întâlnesc cu el chiar dacă face spume.

-De ce?
-E dușmanul meu.
-Dar la eveniment nu ai zis nimic.
-Ca nu am dat importanta! Nici nu i-am văzut fata! Mă tot uitam după aia..
-Oricum  îmi spui tu ce sa fac!

Am țipat și am ieșit pe ușa. Dacă vreau fac și dragoste cu el. Doamne ferește, nu vreau. Dar vorba vine. Unde mă duc acum? La pista nu e nimeni, la cafenea nici nu vreau sa aud zic sa nu plec departe ca trebuie sa vina după mine sa mă împace. Ca-l cunosc. Mă duc în gradina fix la trandafirii roșii ai mamei. Sunt atât de frumoși și parfumați ,mama îi îngrijește cu o iubire și o căldură nemaipomenita. Iubește florile precum iubesc eu ciocolata, se relaxează printre ei, adevărul e ca și eu cum sunt acum printre ei mă relaxează, m-am întins în iarba și simt cum toți mușchii mei se relaxează mă simt atât de bine aici în timp ce razele soarelui se mica gingaș pe fata mea fina și alba ca spuma laptelui.
Tot soarele e blocat de ceva, mai bine spus cineva. Deschid alene un ochi și îl văd pe fratele meu cu brațele lui păroase încrucișate. Se uita la mine și eu mă uit la el apoi începem sa râdem amândoi.

-Scuze ca am țipat la tine.

Se așează și el în fata mea. Își lasă capul pe genunchi și se uita la pământ

-Dar cine e de îl urăști așa rău?
-Off. Ști ca noi ani la rand am pierdut contra Viperelor cum li se zic de la nu știu ce liceu pentru ca nu îmi prea îmi pasa...
-Da, au luat mereu locul 1
-Da e, el e căpitanul și cel care mi-a spart nasul și arcada.

Spune și bufnesc în ras. Îmi aduc aminte când a venit acasă plin de sânge iar eu m-am tăvălit pe mine de ras ,era și el a 9-a atunci na mai mic.

-Ce razi așa. Acum lasa-ma să termin. Bun la ultimul meci a venit cu o fata și a țipat la ea ca se despart ca nu îi aduce noroc ca a ratat un șut. Mai avea puțin și dădea în ea.Acum înțelegi tu?
-Da. Dar poate s-a schimbat mi se pare drăguț și politicos..?!
-Aparatele înșeală...

Fraierul are dreptate... Ce sa zic nu îmi pun baza în el ca sa văd ce face dar îl las sa mă atingă pana mă enervează după i-o dau.

-Uite într-un fel îmi bat joc de el și vedem dacă mă merita.Da?
-Vedem.Acum hai în club!

Am urcat înapoi și am început sa mă pregătesc împreună cu fetele i-am trimis mesaj lui Alexander iar a zis ca nu poate ca a venit niște rude la el. Asta e nu poate nu poate. Fetele sunt gata iar eu nici rochia nu o am pe mine pentru ca am stat prea mult în dus.
Emi e îmbrăcată intr-o rochie alba scurta și spatele gol cu un machiaj simplu iar niște bucle mici și niște cercei imenși

Povestea noastrăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum