Miraculos: Viața Contra Răului

Capitolul XXIX

Perspectiva Adrien

Sunt externat din spital, și transportat în camera mea cu ajutorul tatălui meu pe care mă sprijin.

- Cum te simți? Ești mai bine?

- Da. Mă simt bine. Nu am nevoie ca tu să îmi trimiți pe cineva străin să îmi poarte de grijă! Pot să îmi aleg eu persoana! Te rog!

- Dacă asta îți dorești, asta voi face! Dar...trebuie să fiu și eu de acord cu ea!

- O să mă gândesc la cine e mai potrivit pentru această funcție!

- Acum însă, trebuie să te odihnești.

Tata mă lasă singur în cameră, fiind convins că nu am unde să plec. Plagg iese îndată din cămașa mea.

- Adrien, m-ai speriat de moarte, știi asta? Cum ai putut să îmi faci așa ceva?!

- Scuze, Plagg, nu a fost vina mea! Luca mi-a spus că sufăr de o boală nemaiîntâlnită.

- Așa e, din păcate. Nu ai voie să te superi.

- Cum mă transform? Ce fac dacă leșin în timpul unei lupte cu un akumatizat?

- Stai liniștit, ar trebui totuși să îi spui lui Marinette de boala ta.

- Tu glumești?! Să o îngrijorez?

- Oricum știe că ești bolnav. Te-a văzut în spital.

- Of, chiar nu îmi doream să afle. Plagg, scoate ghearele!

- Stai, unde te duci...

Dar el intrase în inelul meu. Cu ajutorul bățului meu, mă îndrept înspre Maestrul Fu.

- Ce te aduce aici, Adrien?

- Maestre, trebuie să vă cer o favoare. Puteți să fiți supraveghetorul meu? Adică...sunt bolnav, și am nevoie de asistență specială tot timpul.

- Bolnav?!

- Am o boală nemaiîntâlnită. Trebuie să fiu supravegheat mereu. Sunt oricând gata să leșin.

- Nu pot să cred! S-a spus într-o legendă că vei avea o boală nemaiîntâlnită!

- Serios?!

- Da.

- Și atunci, ce ne facem?

- Te voi ajuta!

- Mulțumesc, Maestre! Acum, trebuie să ne reîntoarcem acasă.

- De acord. Plagg, detransformarea!

- Plagg, el e noul meu supraveghetor!

- Super! Să mergem!

- Mănâncă prima dată, ca să mă pot transforma!

Plagg înghite repede o bucată de Camembert, iar eu mă retransform.

Ajuns în fața casei, îl las aici pe Maestru, eu plecând din nou în camera mea.

Perspectiva maestrului Fu

Am făcut o mare greșeală acceptând. Până la urmă, Adrien e fiul lui Hawk Moth. Dacă mă va vedea Gabriel, cine știe ce va gândi.

Perspectiva Gabriel

Cineva bate la ușă, iar eu merg să deschid. Văd un om, pe care am senzația că l-am mai văzut undeva...

- Bună ziua! salută acesta politicos.

- Ce vă aduce la noi?

- Am venit aici pentru că aș dori să mă angajez pentru îngrijirea lui Adrien. El m-a sunat. Sunt alegerea lui.

- Tu... să ai grijă de fiul meu?! Pffa...asta e bună! Fiul meu are nevoie de cineva responsabil, care să-i poarte de grijă, nu de un moșneag ca tine!

- Tată, te rog acceptă-l! spune Adrien coborând încet scările, fiind încă slăbit.

- Adrien, nu pot lăsa să fii în pericol!

- Tată, ai promis că mă vei lăsa să îmi aleg eu însumi asistentul!

- Bine. Vom face câteva zile de probă. Domnule, puteți intra.

Perspectiva Adrien

După ce tatăl meu îi prezintă toată casa, eu mă retrag alături de Maestru în camera mea.

- De ce ați ezitat?

- Eu?! Nu îți aduci aminte de luptă?

- Luptă?!

- Cea între Hawk Moth și tine.

- Ce?! Am luptat cu Hawk Moth?!

Perspectiva maestrului Fu

Nu îmi vine să cred că are pierderi de memorie. Nu își aduce aminte chestii importante.

Adrien e bolnav, are pe deasupra pierderi de memorie. Aștept păreri!