Say something(1)-The beginning |În curs de editare|

Capitolul 15- Niciodată

Capitolul 15- Niciodată

Niste nori mari, inchisi la culoare, se ingramadesc pe cerul albastru. Se pare ca va ploua. Iar.

- Stiam eu! Stiam ca voi doi o sa ajungeti impreuna. imi spunea Jess in aceeasi zi, cu cateva ore mai tarziu, cand mergeam pe jos inspre casa.

- Fix asa. Ai avut dreptate, ok?

- Eu intotdeauna am dreptate. Spune-mi cum s-a intamplat. Cand? Si cum se face ca eu abia azi am aflat?

Se pare ca urmeaza un alt interogatoriu marca Jessie Carter. E cea mai buna prietena a mea, deci are dreptul sa stie pana la urma. Nu-i asa?

- Usor, calmeaza-te. Stii ca ieri am fost la detentie cu el si Thom. Si apoi a venit la mine, m-a sarutat si... ei bine, restul devine istorie.

- Cat de sweet! Ca tot veni vorba de istorie, de ce ai intarziat azi cu Harry? A ramas la tine peste noapte, asa-i?

- Teoretic.

- Deci nu pot sa c-c-cred! Cand aveai de gand sa imi spui ca voi doi...

- Jessie! Nu s-a intamplat nimic de genul ala.

- Neinteresant atunci. L-ai lasat sa iti scape in loc sa profiti. Ma rog, si de ce nu ai plecat de la scoala cu el?

- Ca sa vin cu tine, nerecunoscatoareo! Eu si Harry ne vedem oricum mai tarziu. L-as fi vazut si la detentie, dar s-a anulat pentru ca nu era nimeni dispus sa isi mai piarda timpul cu noi.

- Va vedeti? Si unde mergeti? Spune-mi.

- Nu stiu. Esti atat de stresanta. Nu vezi ca am ajuns deja la tine?

- Sunt cam aiurita, doar ma stii si tu. Pa, Mel. Mai vorbim.

I-am raspuns in acelasi fel, privind-o cum pleaca. Sincera sa fiu, imi vor lipsi cicalelile ei. Doar putin, foarte putin. Vantul rece de septembrie imi face trupul sa tremure. Dupa cateva alte minute de mers, ajung si eu acasa. Din cate observ mama nu e pe aici. Se pare ca nu s-a intors de la bunica. Vad pizza de aseara exact in locul in care am lasat-o. Mananc din ea lacoma, intrucat nu am mancat nimic de ieri, pe la pranz din cate imi amintesc. Am stat cu Harry la cantina de dimineata, dar am facut orice altceva numai sa mancam nu. Ketchupul asta chiar e picant!

Imi verific in treacat telefonul. 2 mesaje? Cum se face ca vocea amuzanta a lui Olaf nu m-a anuntat de asta? Cel dintai e de la Harry, iar celalalt a fost trimis de pe un numar ascuns la doar cateva secunde diferenta de primul. Coincidenta, zic eu.

" Ce faci? Vin sa te iau mai tarziu, ok? Am o surpriza pentru tine. Sa fii gata in jumatate de ora. ". Zambesc precum o idioata cand citesc. Asta era cel de la Harry. Mai am doar vreo cinci minute pentru ca am primit mesajul de ceva timp. Oare la ce surpriza se referea? Voi afla in curand. Il deschid si pe cel de-al doilea, insa nu imi place continutul, ma sperie:

" Ti-am spus deja ca totul e din cauza lui Styles! De ce esti iubita lui acum? Vrei sa il faci fericit? El iti va aduce moartea. Vei vedea. Fa-l sa sufere si o sa scapi mai usor; dar tot o sa te omor. Asa ii crut pe cei dragi tie: mama ta, pe numele ei Caroline Ann Swan, sau Jessie Carter, cea mai buna prietena a ta si sa nu uitam de Thom Hall sau chiar si cainele tau, Dyno. Sunt destul de informat, nu crezi? Incerc doar sa te fac sa pricepi fara alte victime, pe care tu le-ai avea pe constiinta. Cu riscul de a ma repeta, iti spun ca pericolul e aproape. - DEMONUL ".

- Esti gata? Sau mai astept mult dupa tine? imi zise Harry, furisandu-se agil pe la spatele meu.

- Inceteaza sa mai faci asta! M-ai speriat. Nici macar nu te-am auzit cand ai intrat.