În spatele uniformei

Capitolul 1

- Dacă iţi vei ţine părerile lipsite de sens pentru tine, promit că îţi voi mări salariul cu o suma considerabilă! îi spune locotenentul Hall.

Ideile lui sunt unele bune, ce-i drept lipsite de înţeles. Crede că locul acesta de muncă nu este pentru el și are perfectă dreptate, el nu este obișnuit să vadă trupurile răposaţilor sub mii de lovituri de cuţit, este omul nepotrivit la locul nepotrivit, dar cu toate acestea se prezintă in fiecare zi pentru ca banii de chirie nu cad din cer. Probabil a ajuns detectiv in omucideri doar pentru că tatăl lui a avut câteva relaţii pe aici, pe acolo. Este sătul să fie luat peste picior, are un plan bine pus la punct, dar nu toată lumea gândește intr-o manieră plăcută. Ideile lui sunt puţin ciudate, dar mereu își termina cazurile la timp.

Domnul Hall intră vijelios in cameră, întizându-i dosarul. Se ridică rapid, iși trece mâna prin părul șaten de două ori și iși netezește cu mâna o cută ascunsă cu grijă de pe cămașa albastră, simplă.

- Este doar al tău băiete. Ai grijă, este ceva mai complicat decât până acum, Nikalus.

Zâmbește forţat și îi smulge dosarul din mână, îl răsfoiește repede. Chiar daca nu-i place, trebuia să execute ordinele locotenentului. O altă tânără găsită zace intr-o baltâ de sânge, a șasea luna asta. Poate că este ceva mai complicat ţinând cont că nimeni nu le-a dat de cap crimelor, dar banii de chirie nu se obţin dintr-un job oarecare. Este îngrozit numai când se gândește că fata, de obicei blondă este măcelărită. Asta este singura lui problema din jobul asta, poate mai sunt câţiva colegi cu prea mult simţ al umorului sau câte-o crimă cu puţine piste, dar in rest este un detectiv celebru.

Întoarce victima pe partea ventrală și se holbează puţin la ea. Exact cum bănuia, același semn. Toate fetele sunt găsite in locuri diferite, iar daca făce conexiuni intre ele, tot ce păre asemănător este părul blond și semnele de pe spatele lor. Este deștept, niciodată nu lăsă amprente sau alt indiciu la locul crimei. Este greu să se gândeasca în ce chinuri mor sărmanele fete. Este mai mult decat evident că ucigașul are drept casă un spital pentru oamenii care suferă de demenţă, altfel
nu-și poate imagina cum ucide pe cineva cu asemenea cruzime. Fetele sunt tunse înainte de a rupe legătura cu viaţa, iar asta face totul mult mai sinistru.

- Verfică dacă sunt amprente, Marissa! o roagă pe tânâra din faţa lui, o roagă.

Marissa, o tânără de aproximativ douăzeci și opt de ani, este specializată de curând in meseria asta. Arăta ca o păpușă, părul roșcat și ochii verzi, dar se poate transforma ușor in Chucky. Se uită încă o data la decedată.

- Tot ce pot spune sigur este modul în care a ucis-o.

- Toată lumea știe asta, Marissa, îmi trebuie ceva mai concret.

Îi face semn celor de la criminalistică să ridice trupul neînsufleţit, simte că cedează psihic dacă o mai vede pe blondă în felul acela. Victima este învelită într-un cerceaf alb și toate realizările pe care le îndeplinești de-a cursul anilor păreau lipsite de sens. Ce rost are tot stresul dacă sfârșești într-un cearceaf?

- Anna Walker, șaptesprăzece ani și trei zile, întervine Marissa. Este moartă de aproximativ patru ore. Săraca de ea!

Atâte visuri spulberate de câteva lovituri de cuţit. Are ceva cazuri, dar nici unul de o asemenea cruzime. Nu are nici un martor, din pacate, iar asta face cazul din ce în ce mai imposibil. Tot speră ca proprietarul parcării subterane să îl lase să vizioneze caseta cu înregistrarea camerei de filmat făra ordin judecătoresc.

- Cauta-i părinţii și sună-i!

Marissa îl aprobă printr-o mișcare amplă a capului, pare și ea îndurerată insă nu se observă aproape mai deloc. Poate el nu arăta prin ce trece, dar în capul lui este o adevarata batalie privind cazul blondei decedate cu doar câteva ore în urmă.

- Nu declara nimic la televiziune, nu vrem să băgam spaima in oameni! spune tânărul detectiv.

Știa exact de ce spune asta, iubitul Marissei este reporter, iar el bănuia că irascibilul de Jake este mult prea informat despre crimele din LA și asta cu ajutorul iubitei sale.

- Nu o să-i zic, spune și iși ridică mâinile în semn de predare.

Își întoarce privirea spre ieșire și se îndreptă grăbit spre mașină, acum trebuie să găsească neapărat criminalul însetat de sânge.

Mulţumesc pentru minunata copertă CristianaCryss