Music for inspiration

Save you

stiu ca de obicei pun note la final, dar cred ca de data asta merge mai bine la inceput. stiu ca ati fi preferat sa fie un capitol din "sub lumina lunii" sau "Speranta moare ultima" si va vine sa ma omoroti ca mai incep o poveste. inainte sa faceti asta, da e o alta poveste, insa se termina aici. asta e toata. e mai mult o provocare-> sa scriu o poveste dupa o melodie. sa incadrez melodia in poveste, sa fie cam despre acelasi lucru, sa o integrez cu alte cuvinte. aceasta e prima mea incercare. sper ca mi-a iesit. e dupa melodia "Save you" a baietilor de la Simple Plan. daca cineva are vreo propunere, astept sugesti, cu toate ca mai am cateva melodii pe lista de asteptare. Andy a ales melodia asta. sper sa va placa. comentati, votati, lasati mesaje, o sa raspund maine ca eu ma duc la culcare. nu-mi vine sa cred ca am scris la ora 12 noaptea... si ziceam ca n-o sa fac asta... ma rog, sunt pe jumatate adormita. somnik pufos :)

@};-

Mai o oră. O singură oră şi voi putea merge acasă. O singură problemă: ultima oră am sport.

Nu am nimic cu sportul. Chiar îmi place foarte mult, însă este singura oră pe care o am cu cei din clasa a 12-a. Din fericire, sunt cu un an mai mică decât ei, iar asta e singura materie pe care o facem împreună. Nu am nimic cu cei mai mari. Cu nici unul, doar o singură excepţie: Gerret. Gerret Malfoy. Da, exact ca şi Draco Malfoy din Harry Potter, însă credeţi-mă, acesta e mult mai malefic.

M-am schimbat repede în pantalonii scurţi şi tricoul pe care trebuie să le purtăm.

- Eşti gata, Autumn?

- Da. Tu, Rachel?

- Acum da. Haide, nu vreau să întârzii şi să primesc ture suplimentare.

Jumătate din elevi erau deja pe teren aşteptând antrenorul. În celălalt capăt stătea el. S-a uitat în direcţia mea şi a văzut că mă uitam la el. Asta nu e bine...

A rânjit. Rânjetul acela pe care îl urăsc atât de mult. Rânjetul acela pe care îl foloseşte mereu, dar mai ales la folosit în noaptea aceea...

Cât urăsc noaptea aceea. Dacă aş putea să mă întorc în timp pentru a schimba ceva, cu siguranţă asta aş face. Aş avea grijă ca în noaptea aceea blestemată să nu fi fost acolo, să fi fost acasă, de fapt, să fi fost oriunde altundeva.

- Bine copii! Haideţi să începem cu 3 ture de teren. În cel mult 10 minute vreau să le terminaţi şi să fiţi aliniaţi. Daţi-i drumu'! a început să strige antrenorul.

Am alergat toate turele în rând cu Rachel. Am terminat înainte să expire timpul. Profu' e destul de strict.

- Bine! Acum vreau să faceţi perechi. Veţi face abdomene, iar celalalt vă va ţine de picioare. 25 fiecare. După asta, fetele joacă handbal şi băieţii baschet. Aveţi 20 de minute. Logan, după ce terminaţi să vi să îţi dau 2 mingi.

- Autumn... însă Rachel n-a apucat să termine.

- Îmi pare rău, dar a promis că va fi perechea mea.

Era Gerret. M-a luat de braţ şi aproape m-a târât până la marginea terenului.

- Mergi!

- Şi dacă nu vreau?

- Nu vrei să afli... mi-a şoptit.

Doar gândul că stau atât de aproape de el mă face să retrăiesc acea noapte. Acea oribilă noapte... brrrr.

M-a pus jos şi mi-a prins labele picioarelor.

- Haide, fă abdomenele!

Nu am zis nimic. Mi-am adunat genunchi după care i-am zis: