International •LS•

18•°

Din perspectiva lui Harry

Imi deschid ochii lenes cand lumina imi bate pe fata si ma uit instinctiv in stanga, zambind cand il vad pe Louis dormind pe pieptul meu. M-am obisnuit sa am aceasta imagine in fata in fiecare dimineata cand deschid ochii, ne-am apropiat enorm in ultimele luni si el statea mai mult la mine acasa decat la el, ceea ce nu ma deranja deloc. Imi trec mana prin parul lui ciufulit si zambesc cand se misca, fluturandu-si genele lungi si descoperind ochii albastri de care m-am indragostit si inca o fac de fiecare data cand ii privesc, puritatea si intensitatea lor ma uimeau intotdeauna.

- Buna dimineata, raza de soare. imi mangai nasul de al sau si ii sarut tandru buza de jos, ridicandu-mi privirea spre a sa.

- Buna dimineata. spune pe aceeasi voce calda si subtire, iubitoare si gratioasa, ca si atunci cand rosteste ''te iubesc''-urile de care nu ma mai satur. El mi-a marturisit dragostea sa acum ceva timp, iar eu de fiecare data ii zambeam sau il sarutam, insa simt ca a venit momentul, stiu ce simt, in sfarsit.

- Am o surpriza pentru tine. rostesc usor si vad cum zambetul ii creste, ii iubeam zambetul pur si atat de inocent, la fel ca el. Pregateste-te pana fac micul dejun. ii fac cu ochiul si ma ridic din pat, coborand scarile pana in bucatarie dupa ce imi termin treaba in baie.

Incep sa pregatesc niste clatite si ma uit la el cand coboara scarile, zambetul crescandu-mi cand il vad imbracat in hainele sale, in stilul obisnuit, simplu, dar atragator. Ii asez clatitele in fata si il sarut scurt pe frunte, urcand scarile pana in camera, incepand sa ma imbrac destul de lejer.

- Haide, Harry, nu mai pot astepta prea mult, stii ca sunt nerabdator! ii aud strigatul de jos si chicotesc slab, coborand scarile in timp ce imi aranjez carliontii.

- Gata, iubire, sunt aici. zambesc si ii iau mana in a mea, iesind din casa.

Cobor din masina cand ajungem la locul dorit de mine si privesc in jur, venisem acum cateva zile ca sa il aranjez putin. Nu era nimic iesit din comun sau prea special, era un lac foarte mare, cu multi copaci imprejur, insa banca de langa lac avea ceva aparte. Aici veneam in copilarie, cand nimeni nu imi era alturi si nu aveam cui sa ii vorbesc, eu pur si simplu veneam aici si stateam pana ma simteam mai bine, uneori dormeam in cabana parasita de la cativa metri de banca. Ma uit la Louis si zambesc mic cand il vad fascinat de peisaj, stiam ca ii plac lucrurile simple, dar semnificative.

Ma asez pe banca si il trag in bratele mele, inconjurandu-i talia cu mainile si lasandu-l sa se aseze mai comod pe mine, aveam sa ii spun ceva important, trebuia sa stea bine.

- Probabil te intrebi ce facem aici. zambesc mic cand aproba si imi las capul pe umarul sau. O sa iti spun o poveste. soptesc si il sarut sub ureche, determinandu-l sa tremure scurt.

- Sunt numai urechi. imi puteam da seama numai din gesturile sale cat de nerabdator si curios este. Imi dreg vocea si vorbesc aproape de urechea sa, nu voi vorbi prea tare, sunt emotionat.

- Acum mult timp am fost indragostit de un baiat. soptesc, stiam ca inceputul nu o sa fie prea promitator pentru el, deja il simteam mai incordat in bratele mele. Pentru mine era perfect. Credeam ca are cei mai electrizanti ochi caprui, cel mai frumos si stralucitor par blond, ca spune cele mai bune glume si ca are cel mai curbar corp. Credeam ca il iubesc, ca o sa fim impreuna pentru totdeauna, insa nu a fost asa. rostesc incet si vad cum se uita dezamagit in jos, eu zambind mic in coltul gurii, stiam la ce se gandea acum, se intreba ce naiba tot spun aici.

- Ce vrei sa spui cu astea, Harry? isi intoarce capul spre mine si pot observa cum buza de jos ii tremura, asta era semnul ca era pe cale sa planga. II fac semn sa taca si il sarut scurt pe obraz.

- Nu am ramas impreuna. Aflasem ca doar si-a batut joc de mine, m-a vrut pentru banii mei si pentru publicitatea pe care i-o puteam oferi. Am fost dezamagit, ranit, spulberat, insa nu am plans, am fost tare. Am presupus ca aia a fost ultima data cand voi tine la cineva atat de mult, mi-am impus mie ca aceea a fost ultima relatie, ca nu voi mai pune la suflet nimic. zambesc usor si vad cum isi ridica privirea plina de lacrimi spre mine, el credea ca inca sufar dupa acel tip, insa nu este asa.

- Harry.. ii sterg cu degetul mare o lacrima mica din coltul ochiului si il sarut pe buze ca sa nu ma intrerupa.

- Dar nu a fost asa. Am dat de cel mai minunat baiat din tot Universul. Cu cei mai minunati ochi albastri, cele mai rozalii si dulci buze, cel mai radiant zambet si cel mai bun suflet indesat intr-un metru si putin peste jumatate. chicotesc cand ajung la ultima parte si ma uit in ochii sai zambind. Te-am gasit. Si promit sa nu iti mai dau drumul, pentru ca te iubesc, Louis Tomlinson, cu tot ce am. imi asez palma dreapta in dreptul inimii si il privesc in ochii care acum scapau lacrimi de fericire, l-am facut fericit si asta este tot ce imi doresc.

Zambesc sincer cand vad cum ramane fara cuvinte si ma cuprinde strans in bratele sale prea firave pentru a ma inconjura cu totul. Imi pun mainile pe spatele sau si il tin bine, trupul sau era atat de mic si adorabil, parca era o mica briosica pe care o pot iubi la nesfarsit.

- Te iubesc atat de mult. spun usor aproape de urechea sa si il sarut fix acolo, provocandu-i un zambet si mai mare, zambetul sau era mult prea larg pentru fata lui.

- Te iubesc, Harry, foarte, foarte, foarte, foarte, foarte, mult. da din cap la fiecare ''foarte'', provocandu-mi un ras scurt si un zambet amuzat, era asa copilaros, tocmai asta iubeam la el, era exact cum voia sa fie, fara tipare si critici care nu ajutau la absolut nimic, el era doar el si era perfect asa.

❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁

Harry in sfarsit si-a recunoscut sentimentele:) Sper sa va placa si imi cer scuze ca am intarziat atat cu capitolul, este vara si in mod normal ar trebui sa postez mai des, insa incerc sa ma impart cum pot. Enjoy!