Beyond the door

Prolog

Mă simt ca şi cum abia acum m-am trezit dintr-un vis îngrozitor, parcă mă dor toate oasele, parcă mi se rupe inima in două, parcă ceea ce vad nu e real.
Este acel moment în care simt ca nu am nici o importanţa sau când toate gandurile mi se aduna laolaltă ȋn mintea mea și se transformă in strigăte.

După o oră de plâns si strigăte, ies din cameră încercând să mă liniştesc şi să-mi şterg toate lacrimile de pe faţă.

Ies din baia in care am fost să îmi fac un duş rece şi ma duc în bucătărie.
După câteva minute aud cheia de la uşa principală şi îmi dau seama că tata a avut o tură mai scurta la muncă şi a venit mai devreme. "Pe dracu'"îmi spun in minte.

Îmi este frică de el aşa că evit orice contact vizual cand încerc să mă duc iar in cameră dar, este prea târziu să am speranţe cum că nu o să strige iar la mine.
Mă strigă cu un ton revoltător şi oribil.

-DOMNIŞOARĂ Eru, pot avea plăcerea de a ştii ce cauţi acasă la ora aceasta? Adolescenţii din zilele acestea nu mai ştiu ce este şcoala? întreabă el in timp ce îşi dă jos geaca şi pantofii.

-Tata, astăzi este sâmbătă, am liber.

Nu îi place când îi răspund cu ceea ce nu vrea sa audă sau să-mi bat joc de el. Este un om oribil dar sunt obligata sa stau cu el deoarece mama este moartă.
Strânge din pumni și se apropie îngrozitor de mult de mine. Palma lui mare și grea face contact cu obrazul meu. Doare al dracului de tare.

-Credeam că te-am învăţat să nu îmi dai răspunsuri arogante.

După ce a terminat ceea ce are de zis, m-am îndreptat către camera mea plângând. De ce m-ai părăsit mama?De ce m-ai lasat cu dobitocul ăsta?Ce mama dracului ai văzut la el?
Adorm plângând cu aceste gânduri.

Duminica a trecut ca prin vis şi a venit ziua de luni.
Mi-am făcut rutina zilnică și sunt gata de plecare.
Fac doi paşi înafara casei si îmi dau seama ca lipseşte ceva. Camera de fotografiat! Mă întorc ca un fulger de repede şi o iau din cameră apoi urc in autobuz.
Iubesc sa fac fotografii, să cuprind frumuseţile acestei lumi, oamenii minunaţi pe care îi cunosc si ador. T. O. T.

Este 6:50,iar eu am orele la 7:00.Tocmai acum a ajuns autobuzul in staţia de lângă şcoala, perfect, ca întotdeuna.