Capitolul 1 - Mutarea

75 2 0
                                    

Persoana întâi


N/t = numele tău;

Prima zi când te-ai mutat in noul tău apartament; tu nu știi acest loc așa de bine din câte ai auzit.
Dar e greu să te acomodezi undeva unde nu cunoști pe nimeni.

După ceva timp când ai despachetat tot din cutiile tale împrăștiate ca rămășițele de la un cutremur imens, ai luat decizia să ieși în fața blocului tău și să cunoști oamenii/adolescenții de pe acolo.

De când ai ajuns acolo, adolescenții se întrebau cine s-a mutat, cum arată, la ce apartament stă, până când te-au văzut pe tine, îmbrăcată cu niște haine normale (un tricou roz, cu niște pantaloni negrii largi până la genunchi, cu o pereche de Adidas albi)

Ai stat acolo și te-ai uitat la priveliștea care o puteai vedea, câteva bănci, o masă plină cu diverse jucării și sâmburi, poate și niște sticle pe acolo de diverse sucuri.

Câțiva bătrâni încet se apropiau de tine și fiecare a vrut să facă cunoștință cu tine. O fată se ridicase de pe banca și se apropia de tine, cu un băiat de mână.

-"Bună, eu sunt Casiana, iar el e iubitul meu, Alex"; zise ea după ce-l drage pe iubitul ei ca să te cunoască pe n/t.
-"Salut, eu sunt Alex Tenie, iubitul Casianei"; zise el rapid înainte să se îndrepte către masa de piatră. 
-"Încântată să vă cunosc pe voi doi", zise ea cu un zâmbet larg pe fața ei.

După ce au cunoscut-o pe n/t, s-au îndreptat către bancă, luând sâmburi și revenind la ce discutau înainte sa vină n/t.

Trei oameni, fiecare cu o bere de mână, o pungă de semințe sau un telefon, se apropiau de ea, întrebându-i numele.

-"Mă numesc n/t, încântată să vă cunosc", zise cu un zâmbet pe față.
-Mie mi se spune Gimi, zise el cu berea în mână.
-Sunt Paul, zise cu punga de semințe intr-o mână, dând noroc cu n/t.
-Eu sunt Atuc, spunea când își punea telefonul in buzunar.
Ușor se întorceau la bancă, mâncând sâmburi fiecare.

Te uiți prin împrejurimi să vezi dacă e ceva care-ți prinde vederea. Sunt niște bănci împrăștiate pe o cărare, une dintre ele sunt ocupate de mulți copii.
Când ajungi să te uiți la bancile cu copii, cineva se uită la tine cu ochi plini de voluptate.

Gabriel x CititorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum