L-am gasit

15 1 0
                                    

E 12 dimineata si eu stau tot pe canapea cu cana de cafea goala si aceleasi intrebari fara raspuns. Aud un zgomot din camera cealalta si cu greu imi intorc capul pentru a vedea ce e. Atunci il vad pe Cale cu buza umflata asezandu.se langa mine. Era o liniste apasatoare si dureroasa pentru amandoi. Dupa cateva secunde decid sa sparg tacerea.
  Crezi ca a aflat Ale? Mormai.
  Tu ce crezi? Mi.a trimis un mesaj foarte frumos. Spune si imi da telefonul lui in mana.
  Nu pot sa cred. De ce ai facut asta? Credeam ca ma iubesti. Mi.ai zis sa am incredere ca totul v.a fi bine si tu.. Tu te distrezi si iti bati joc de mine si nu cu oricine. Cu prietena mea cea mai buna. Cu una din persoanele pe care le iubesc cel mai mult pe lumea asta. M.ai dezamagit. Profund. Sper ca v.a simtit bine amandoi si va distrati. Ne.ati distrus. Urs nici nu stiu unde e. Nu mai raspunde la telefon, nu mai vorbeste cu nimeni. Nu a venit acasa si nici nu cred ca are de gand sa o faca. Distractie faina in continuare si sper sa aveti o viata frumoasa impreuna. Nu vreau sa va mai vad sau aud cat traiesc.

Ii inmnez telefonul fara sa zic nimic.
  Ce o sa facem acum? Ma intreaba fara vlaga.
  Nu stiu. Crede.ma ca nu stiu. Mie frica sa sun pe oricare dintre ei. In momentul asta nu o sa ne creada nimeni. Trebuie sa ii lasam sa se calmeze putin. Mie mi.e frica pentru Urs. Nu stiu unde e. Daca e bine. Oare a patit ceva?
  Sper ca nu. Trebuie sa rezolvam cumva sitiatia asta. Trebuie sa existe o solutie. Refuz sa nu o mai am pe Alexandra. Nu as putea trai fara ea.
  Crezi ca ar trebui sa il sun pe tata? Poate ne ajuta el.
  Incearca. Sunt sigura ca Șeriful v.a intelege tot.
Merg sa il sun pe tata dar nu raspunde. Totusi incerc sa mai sun de cateva ori si pana la urma raspunde.
  Tata. Spun usurata pentru ca a raspuns.
  Fata mea. Scuze ca am raspuns greu. A trebuit sa merg in alta camera pentru a putea vorbi cu tine.
  Esti la ei acasa?
  Da. Ce ati facut? Cum s.a intamplat? Ale e distrusa, Urs nu raspunde nimanui, toti sunt nervosi pe voi.
  Nu a fost cea ce pare tata. Totul e o nenorocita de confuzie.
  Stiu draga mea. Stiu ca nici unul nu sunteti in stare sa faceti asa ceva dar am nevoie sa imi spui exact ce s.a intamplat. Am auzit variata lui Ale dar vreau sa o aud si pe a ta. De ce v.ati spus unul altuia ca va iubiti? E adevarat?
  Da tata. E adevarat doar ca sensul e diferit. Stiu ca e greu de crezut dar Cale e defapt verisoarul meu.
  Cum?
  Cum ai auzit. Vroiam sa tinem totul ascuns pana veneam si noi in Bucuresti dar lucrurile au decurs prost.
*Ii povestesc cum am ajuns sa aflu ca(,) Cale e verisorul meu.*
  Inteleg. Si acum ce aveti de gand sa faceti? Trebuie sa lamuriti situatia.
  Nu stim. Acum nimeni nu ne.ar crede. Tocmai de aceea te.am sunat pe tine. Stiam ca tu esti singurul care ai intelege.
  Uite.. O sa incerc sa ii calmez eu putin. Acum trebuie sa plec altfel o sa m.a intrebe cu cine am vorbit atat. Pana atunci voi incercat sa dați de Urs. Sunt sigur ca nu a plecat din Bistrita.
  Bine. Spun si inchid telefonul.
Merg la Cale si ii spun ce am vorbit cu tata dupa care ne hotaram sa mergem sa il cautam pe Urs.
Primul loc in care mergem este parcul pentru ca stiu ca ii placea sa petreaca timp acolo. La ora accea parcul patea desprins din filmele de groaza.  Tufișurile scoteau zgomote din cauza vantului si ici colo gaseai un bec care oricum, nu lumina mai deloc.
Dupa lungi cautari hotarasc sa merg intr.o parte mai intunecoasa a parcului pentru ca observasem o silueta. Cand ma apropi împietresc. Il strig repede pe Cale care are exact aceasi reactie. Era Urs.. Mort de beat cu o sticla de bere in mana. Statea jos langa o banca, rezemat de un gard cu ochii rosii si lacrimi uscate pe obraz.
Dupa ce imi revin din soc merg sa il ridic. Speram sa nu faca scandal si am avut noroc daca pot zice asa ca era prea beat pentru a reactiona.
Il ducem acasa si il bag in pat dupa care plec din camera si il las sa se odihneasca.
  Cum crezi ca v.a reactionea dimineață​? Spune Cale dandu.mi o cana cu ceai in mana.
  Nu stiu. Mi.e frica sa nu plece din nou si sa faca aceasi prostie. Sper totusi sa vrea sa ne asculte.
  Sper si eu. Trebuie sa rezolvam situatia asta. Deja s.a ajuns prea departe.
  Stiu. Abia astept sa lamurim totul.
  L.ai sunat pe Șerif? Sa ii zici ca l.am gasit.
  Nu. Acum merg.
Pun cana mea cu ceai pe masa si merg sa il sun pe tata.
  Alo. L.ai gasit?
  Da. Acum e bine. L.am adus acasa si doarme.
  Unde era?
  In parc. Mort de beat.
  Of Doamne. Si ce a zis cand v.a vazut?
  Nimic. A baut prea mult pentru a mai putea reactiona.
  Circul asta trebuie sa se termine fata mea. Nu mai rezistam nici unul in ritmul asta.
  Se va termina, tata. Iti promit. Sper ca maine sa ma asculte Urs si sa nu plece din nou. Ale cum e? Ceilalti?
  Ale e dustrusa. Trece dintr.o stare in alta. Am noroc ca Adela ii e alaturi si o ajuta mult. Ea e de asemenea foarte suparata pe tine. Nu vrea sa mai auda nimic de tine.
  Si Iulia? Sorin? Juno?
  Cu Iulia e singura cu care pot vorbi despre tine. Ea e sigura ca e o confuzie doar ca e frica se le spuna si celorlalți. O sa incerc sa vorbesc eu cu ea. Sorin e foarte nervos pe Cale. De fiecare data cand vorbeste despre el isi strange pumnii si se incrunta. Juno nici nu mai vrea sa va auda numele. A zis ca pentru el sunteti niste tradatori.
  Ne urasc toti. Doamne.. Ce am facut?
  Asta este. Nu mai putem da timpul inapoi. Trebuie sa inchid scumpa mea. Ma cheama datoria.
  Bine tata. Ai grija de tine si restul.
  Si voi aveti grija unul de altul.
Inchid telefonul si merg la Cale sa ii povestesc ce mi.a zis tata.
  E ok. O rezolvam noi. Mereu o facem.
  Mie frica, Cale. Am facut.o de oaie de data asta.
  Totul o sa fie bine. O sa vezi.
   Promiti?
   Promit.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 29, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Vis împlinit!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum