Era aproape de miezul nopții în prima duminică a Noului An .Bisericile și capelele fuseseră închise de vreo câteva ceasuri și nici o prăvălie mai de soi nu fuseseră deschisă în timpul zilei. Atelierele și alte locuri de muncă fuseseră abandonate chiar și de muncitorii și zilieri care își câștigă acolo traiul, de pe o zi pe alta ,și nu știau mai dinainte de unde aveau să își câștige pâinea pentru ziua urmatoare. Toată lumea respecta acea în care nu se lucrează și nici nu se făcea negustorie; iar cine nu socotea acest lucru trebuia să se ferească de ochii oamenilor. Deși era aproape miezul nopții pe străzile din cartierele mai joase ale orașului Liverpool nu era nici liniște nici întuneric. Dar foarte departe de lungul șir de docuri și de ape tulburi ale marelui râu Mersey pe străzile pustii unde cei din înalta societate trăiau în case luxoase era liniște. În cartierele mai sărace la fiecare colț de stradă pe care se putea circula în voie se găseau cârciumi încă deschise la acea oră târzie. Lumina lămpilor cu cu gaz aflată în fața lor se împrăștia peste șirul de case sărăcăcioase și întunecoase și îmbia pe orice mușteriu întârziat. Într un asemenea loc fiecare dintre casele de la intersecție erau foarte bine iluminată ușile se deschideau și închide ușor și fără zgomot lăsat pentru câteva clipe să se vadă ce se petrece înăuntru .Străzile erau atât de bine iluminate încât chiar și un ac căzut pe pavajul din Dale putea fi observat destul de ușor. La fel de ușor se vedeau și hainele zdrențuite ale unei copile care statea în lumina puternică a cele mai cunoscute cârciumi. Ia de sprijina pe stâlpul unei lampi stradale cu fata întoarsă spre ușile care se deschideau atât de des .Fetița avea fata mică și slabă dar frumoasă exprimand un amestec de neliniște și fericire .Neliniștea ei era vizibilă ori de câte ori se deschide usa iar când se închidea parea cea mai fericită. Secretul scurte sale fericire era foarte ușor de aflat însă era adânc cuibărit în sufletul ei. Ea tinea la piept cu duioșie și grijă în brațele firave și goale o păpușă frumos îmbrăcată a cărei rochița se deosebeau nespus de mult de hainele zdrențuite. Ori De câte ori ușa cârciumii se închide copila își mângâia cu gingășie și teama păpușa cea frumoasă din brațe iar când ușa se deschidea se uită înăuntru scurtând cu privirea până în cele mai îndepărtate unghiere ale cârciumii
- Nelly!!se auzi un glas clar și pătrunzător care făcea pe copilă să tresară din starea ei de neliniște .
