Ugly, but not

Prolog

       Leagănul cu sfori groase și parcă infinite atârna de ramurile corpolente și lungi ale singurului stejar din curtea școlii. Abia ce se sunase de intrare, iar eu mă balansam pe leagănul rece. Era un obicei relaxant, cu toate că întârziam mereu la prima oră, îmi plăcea să privesc curtea goală, fără alți copii sau adolescnți care să umple cadrul fără vreun simț estetic. Vântul bătea puternic, iar niște fulgi de nea au început să se depună fără grabă pe scările învechite ale școlii. M-am ridicat de pe leagăn și m-am îndreptat spre intrarea în școală cu gluga neagră trasă pe cap, materialul catifelat ajungându-mi până deaspra ochilor. În spatele meu se auzeau pași, iar brusc un corp masiv îmbrăcat tot în negru și-a potrivit pașii cu ai mei. Am urcat scările, și înainte de a intra în școală, acea persoană pe care am recunoscut-o imediat după ce m-a prins de încheietură și m-a întors cu fața la el, era Aris. Și el, așa ca mine, avea gluga neagră ce aparține hanoracului pe care l-am purtat odată, trasă pe cap. Șuvițe brunete îi ieșeau de sub glugă, iar ochii negrii ca noapte începeau să se oglindească în gheața ce se forma sub picioarele noastre. Și-a ridicat privirea, iar ochii lui mă înțepau. Mă înțepau ca mii de ace ce mi se înfigeau nemilos în pupilă. Mă privea, mă privea cu ură, cu regret, cu milă, cu dezgust, nici eu nu îmi dau seama ce vrea să exprime acea privire. Abia acum, după ce mi-a captat atenția, mi-a dat drumul încheieturii. S-a mai uitat o dată la mine, iar palma lui mare, ce odată îmi era așezată blând pe obraz pentru a mă consola, acum, a făcut contact din plin cu obrazul meu stâng. Am întors capul într-o parte din cauza impactului, iar părul meu oricum răvășit a ieșit de sub glugă. Firele mele brunete acum fluturând în vânt.Mi-am întors capul și l-am privit printre firele de păr, întâmpinându-l  cu un zâmbet sadic, un zâmbet pe care el l-a transformat de mult într-un rânjet ca acesta, care poate speria și morții din cimitir. I-am făcut cu ochiul și am intrat pe ușa școlii. Azi, prima zi de când am ieșit din spital, el mi-a demonstrat că își pregătește atacul, pentru că războiul, a început.