Nu mai rezist!

93 14 13
                                    

JP i-a însoțit pe ceilalți la ușă, moment în care am incercat să mă strecor in camera. El a apărut brusc in fata mea și m-am izbit de el.
Am lăsat capul în jos și nu am scos un sunet. El e angajatorul meu și a avut încredere deplină că o să respect ce spune, dandu-mi mie prima recompensa. Eu ce naiba am făcut? Am stricat absolut totul. Respectul e important, mai ales că stau la el. Până la urmă, știu bine pe cine am in fata mea.
-Imi pare... am încercat să zic.
-Nu vreau sa te aud, a mârâit. Te duci in camera ta și stai acolo, văd eu ce fac mâine.
Am ridicat ușor capul spre el și am observat că se uită fix în locul în care se află ochii mei. Nu în altă parte, ci fix acolo. Am mai dus o dată mana la gluga și era pe față așa cum știam.
Am dat sa spun ceva, dar am renunțat rapid. El a dispărut din fata mea și m-am dus direct in cameră, închizând ușa.
Primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă dezbrac. Nu mai puteam de cald și oricum sunt iritata.
Așa cum eram, doar in lenjerie intima și transpirata toată, am mers in fata oglinzii. Eram transformată și țineam de trandafiri ca de propria persoana? Da! Tremur toată și nu înțeleg ce se întâmplă? Da!
Pe pat apăruseră niște pijamale care nu erau înainte și le-am îmbrăcat, iar apoi am atins rapid lumina și m-am suit în pat.
Azi e marți, trecut de 00:00. E ironic sau nu... Mâine era ziua mea de naștere. Cred că de mâine sunt majora, oricum asta nu contează în vreun fel. O să fiu o varianta perfecta de-a mea și jur că o să îndeplinesc fiecare ordin.
Cu toate astea, nu regret absolut nimic din ce i-am zis târfei ăleia.
E întuneric și privesc tavanul. Ceea ce se numește viața... Oare cum arată? Cum vedeam eu in unele filme? Cu doi părinți, frați sau surori după caz, o casa caldă și prieteni. Fara lupte și închisori, fara fugă și regrete. Fara sa moara persoane la fiecare pas și fără ca siguranta noastră să atârne de un fir șubred de ață.
Pentru mine a fost altfel. Eu am stat izolată și am fost smulsă brusc din mediul meu, iar fără să fiu pregătită am aflat că nu există loc sigur și că până și tu îți poți face rău ție. Viața mea a fost regretabilă. Da, vreau o relație. Da, voiam să aflu cum e să iubești un băiat și sa... Nu știu. Mereu am vrut să mă iubească cineva. Acum știu că defapt nu eu eram cea care nu voia relații, ci nu aveam timp de așa ceva.
Dacă nici măcar de propria mea viață nu am putut avea grija, dacă l-am dezamăgit pe JP la prima misiune și el a avut încredere să îmi de-a informația dinainte... Înseamnă că sunt un CACAT. EXIST DEGEABA.

************
Am auzit o sonerie de telefon și m-am trezit brusc. Vocea aceea de robot a întrebat dacă vreau sa răspund, iar eu am aprobat din instinct. Nu înțeleg de ce mă invoca cineva la ora asta.
-Bună Amma, se auzi vocea lui Sam care plângea.
-Ce ai pățit? am întrebat.
Plângea in hohote și trăgea greu aer în piept. Pentru secunda aia de tăcere am simțit cum mor de încă 10 ori pe puțin.
-Totul e schimbat aici, absolut tot! a șoptit într-un final. Brad nu își mai revine și stă transformat. Nu e furios, ci depresiv. Noi ceilalți incercam sa îl ajutăm, dar crede-mă că nu ai nici e idee ce gol a fost în sufletul nostru când ai murit. Tu, Sophie, Adam, Zayn... Ați fost nevinovați și... Off. Îmi e tare greu sa îți spun, Amma. Eu nu îți sunt un dușman, dar te rog... Defapt TE IMPLOR, spune-mi că nu ai făcut un pact cu JP pentru care ne-ai lăsat... El este oricum...
Linia s-a întrerupt și telefonul a explodat în mii de bucăți. Ușa s-a trântit cu putere și JP a dat buzna in camera, venind direct spre mine.
-CE MAMA DRACULUI FACI AICI?! a întrebat din dreptul patului.
În mod normal as fi împietrit. JP avea ochii roșii ca sângele și nu era deloc pașnic. În ciuda acestui fapt, un val de furie necontrolabilă a pus stăpânire pe tot trupul meu. Toate stările posibile de ura din viața asta se vor revărsa pe EL!
-Ce am făcut? i-am răspuns cu același ton. Am vorbit cu unul dintre cei mai buni prieteni ai mei! Nu ai niciun drept să îmi oprești așa discuția!
Fara sa îmi dau seama, deja mă ținea de gât sprijinită de dulap și mă ridica. Ghinionul lui e că și eu sunt transformată. Hai sa ne jucam!
-Eu te țin aici... începuse să mârâie.
-Știi ceva? l-am întrerupt. Mă pis pe pactul tau și mă pis pe tine! Nu îmi mai pasă de nimic! Transforma-ma in fum in pula mea și lasă-mă să am liniște măcar după moarte.
La final, vocea mea începuse să tremure de la plâns. El era mai furios și mi-a dat ușor drumul. Când părea că o să îmi dea un pumn... m-a sărutat...

De la cămin la morgăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum