Prietenia

36 3 1
                                    

O noua zi la facultate. Eram la ora de fizica, si ma uitam la ceas din 10 in 10 minute... Era 12:50 . Deodata soneria ne trezeate: "trrrrr!!"

"Stati linistiti, mai avem de perdat, nu ma scoateti afara ca nu plec" spuse doamna profesoara , razand malefic..

"Offfff.. iar ne tine in pauza.." imi soptise la ureche colega mea de banca.

Era 12:59 ..tocmai atunci plecase din clasa profesoara... Era ultima ora,eram foarte obosita , si asteptam sa merg acasa...

Am ajuns acasa.. imediat ce am terminat de mancat, am mers imediat pentru ami face o baie revigoranta...

Eu aveam o familie foarte distractiva si nu era demodata, cum spun prieteni mei "au multi bani", dar pentru mine banii nu prea ma interesau. Cel mai mult conteaza sa ai sanatate si sa fii fericit. Eu am 22 de ani si nu ma intereseaza ca intr-o relatie totul sa fie pana la bani. Mai am si o sora de 25 de ani. Sunt o fire mai nebunatica dar uneori retrasa.

Acum 5 ani prietena mea cea mai buna a murit intr-un accident de masina. Imi era ca o sora... De cand s-a intamplat, am realizat ca viata ti se poate irosi oricand fara sa vezi. Poti sa ai bani si de toate, dar cand iti este dat sa nu mai traiesti nu poti fugi, nu te poti ascunde.

In fiecare zi ma gandesc la Maya, si ma rog sa aibe grija de mine, de acolo de sus.

Inainte de a pleca in Franta, Maya mi-a trimis un mesaj in care scria:

"Suri meu, sa stii ca te iubesc, sa ai grija de tine, o sa vorbim in fiecare zi o sa vorbim la telefon. Ai grja de tine pitica mea. O sa ne vedem peste mult timp. Te pup dulce, papa! <3"

Nu am crezut ca acest mesaj a fost ultimul.

Unii colegi din clasa au uitato si nu isi mai aduc aminte de ea. Dar eu ma gandesc la ea mereu.

Eu tot vorbesc si totusi nu v-am spus cum ma cheama. pe mine ma cheama Liza...

Eu cu, colega mea de banca , am o relatie foarte buna.Dar nu e ca relatia cu Maya.

Eu cu Rosa ne spunem tot chiar de bine chiar de e rau.

A doua zi.

Era sambata, eu vorbeam foarte mult cu Rosa la telefon. In acea zi Rosa aflase ca sora ei mai mica de 5 anisori are cancer. Pentru ea a fost ceva ce a darmato...

De la o zi la alta Rosa se indeparta de mine . Nu mai vorbea, nu imi mai raspundea la telefon, nimic. Sta in camera ei si plange cu poza sirorii ei in brate. Am mers in fiecare zi la ea acasa ca sa pot vorbii cu ea. Nu vroia sa  imi dea drumul la usa. Imi era foarte frica, sa nu o pierd si pe ea, de care ma atasasem foarte mult. Prietenia nu poate fi explicata in cuvinte, ci prietenia trebuie traita.

Era 28 Iulie si Rosa nu vroia sa imi vorbeasca.

Intruna din seri, am primit un mesaj din partea Rosei, in care scria:

"Nu ma mai cauta, lasati-ma in pace, nu puteti sa imi faceti mimic"

Am inceput sa plang si sa imi aduc aminte de Maya, si de ce tot a fost intre noi...

A doua zi zi dizdedimineata, m-am imbracat si am mers iar spre casa Rosei. Eu nu aveam pace pana nu stiam ca e bine. Vroiam sa treaca mai usor peste problemele cu sora ei.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 24, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

PrieteniaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum