Relație la Distanță ( Cristi și Vlad Munteanu FF )

Capitolul 4 - Sentimente Complicate

Lectură plăcută dragilor! Sper să vă placă! Vă mulțumesc mult mult pentru cei 35 de ochișori. Sincer nu mă așteptam. Nu uitați să vă uitați la ultimele cuvinte. Pupici!

,,Amândouă eram amuzate de ce făceam, doar o problemă, evident nu am început să cântăm pentru că mna, erau oameni acolo. Ne-am distrat și dupa vreo 2 ore am adormit. Peste 3 ore am fost trezite de..."

Ioana pov:

Am fost trezite de un câine care lătra în continuu. Pot spune că el a fost salvarea noastră deoarece am ajuns în Sibiu. Dacă nu făcea gălăgie rămâneam în tren. Am tras un pui de somn destul de bun, însă sperietura a fost mai pe cinste. Ne-am ridicat rapid, ne-am luat bagajele și am ieșit afară. Mamă ce drăguț e Sibiul! E ora 12:30. Îmi amintesc bine că trebuie să ajungem la 13:00 la un autocar din Centru care ne duce la Păltiniș. Am chemat un taxi care a venit în cinci minute. Eu mă uitam insistent la șofer. Ulala!

Eu: Moamă ce bine arată! *spun eu în șoaptă*

Delia: Tu glumești sau glumești?

Eu: Niciuna!

Delia: Of, sper să-ți vină mințile la cap!

Spune asta și imediat după ne urcăm în mașină.

*Peste 10 minute*

Delia pov:

Am ajuns în Centru și îmi dau seama imediat că suntem în locul potrivit la ora potrivită. Știi de ce? Poate pentru că mi-au sărit în ochi, IMEDIAT, Muntenii.

Ne dăm jos și prietena mea fugea ca disperata pe acolo. Sincer, nu mai aveam mult și mergeam la ea să-i spun să se oprească deoarece ceea ce făcea nu era tocmai adecvat. Însă când am început să merg, pot simți cum cineva își pune mâna pe umărul meu. Într-o fracțiune de secundă mă întorc și îl pot observa pe Cristian care se uita la mine și schița un zâmbet.

Eu: Uhm, bună...*spun eu timidă*

Cristi: Hey! Stai calmă, te știu. Vii în tabără cu noi. *și îmi arată cu mâna grupul de vloggeri*

Eu: Mda ceva de genul. Mai mult am fost obligată să vin aici... Nu sunt cu vloggeri sau chestii de genul.

Cristi: Hmm, așa zici?

Eu: Așa zic, vezi fata aia de pe trotuar?

Cristi: Da.

Eu: Ei bine aia e fata cu care am venit aici. Ea mi-a zis de concurs și de abia aștepta să vă întâlnească.

Cristi: Ok, mai vedem dacă după tabăra asta nu îți plac vloggerii.

Eu: Aha! Am înțeles unde mergem Cristian.

Cristi: De ce îmi zici așa? Uite eu o să îți zic Delia și...

Eu: Stai, îmi știi numele?

Cristi: Poate.

Iar în acel moment apare și Vlad care aparent ascultase puțin din conversația noastră.

Vlad: Haha! S-a uitat și pe Facebook-ul tău!

Cristi: Bă Duțu! *spune și îi dă un pumn*

Vlad: Ho chill. Hai ne vedem în autocar!

Cristi: Da exact! Vii și tu!

Eu: Oare! Dar, unde pot pune bagajele?

Cristi: Aici.

Spune și îmi ia bagajul meu și al Ioanei. Awww, ce băiat drăguț. Stai, de ce doamne am spus asta...nu contează...tot ce contează e să o găsesc pe Ioana. Merg mai în față și o văd stând pe bordură și încărcând o fotografie cu vloggerii și autocarul. O iau de mână și ne îndreptăm spre grup. Eu sunt de fel, o fire mai timidă iar Ioana, pf, Ioana e sălbatică! Nu prea știu ce alt termen i s-ar potrivi, dar ăsta cred că e cel mai apropiat.

Ajungem la grup iar atunci se propune să facem o poză cu toții. Eu mă dau mai în spate și fără să-mi dau seama ajung în brațele lui Vlad. Ups, fug în celălalt colț și pretind că nu s-a întâmplat nimic. Doar zâmbește la poză Delia...

Vlad pov:

Trebuie să facem poza aia de grup. Pf, n-am chef. Mi-am pus și o eu o poziție căt de căt ok când deodată, vine Delia peste mine. Nu spune nimic și doar pleacă în celălalt colț. O să vorbesc cu Cristi diseară despre asta. Acum că am terminat poza aia idioată pot să merg la Delia. Singura problemă este că aceasta deja plecase, mda, voiam doar să îmi cer scuze dar mna, nu am ce să fac. Mă așez pe ultimele locuri. Eu stau la geam și Cristi lângă mine iar în stânga lui colega Deliei și ea stă la geam. Se vede că e cam timidă.

Ioana pov:

WoW! Stau chiar lângă Cristi Munteanu, miroase atât de bine. Stai, ce-am spus?! Ups, de ce mă gândesc la asta? ,,Pentru că îți place de el,, *spune subconștientul meu* Taci! Nu-i adevărat...sau e ,,evident că e cap de miel,, Vai de mine, ce e în capul meu!

Delia pov:

Stau la geam și mă uit la drum, la natură, la ce se poate. Încă ma simt rușinată de acel incident. ,,De ce te simți așa? Tot ce ai făcut a fost să te împingi într-un străin și după să fugi de el" Mulțumesc că m-ai făcut să ma simt mai bine! ( era o glumă )

*Peste o oră*

A trecut o oră și eu nu mai pot de foame. Ioana a avut un sendviș dar fiind fomistă l-a mâncat pe bordură. În acel moment chiar mă ustura stomacul și îmi era prea rușine să întreb dacă cineva are ceva de ronțăit, așa că îmi iau ghiozdanul minion și scot o pastilă. Iau o gură de apă și sper să fi trecut neobservată deoarece e cam ciudat să iei o pastilă și să nu dai niciun semn, să nu zici chiar nimic. Eh, asta este, sper să nu am întrebări mai târziu.

*Cu 2 minute înainte de destinație*

Cristi pov:

Mai avem puțin și ajungem. Sincer de abia aștept să stau în camera noastră să vorbesc cu Duțu. Nu cu mult timp în urmă Delia a luat o pastilă. Mă întreb de ce. Oricum nu asta contează, ceea ce contează e că Ioana e o companie super bună. E de treabă și mai ales e sociabilă. Are curaj iar asta mie îmi place la nebunie! ,,aha deci îți place de ea,, tu să taci! Of, de ce doamne mă cert cu mine? Gândurile mele sunt deodată întrerupte de șoferul care oprește mașina. Vine spre noi și ne spune că...

Va urma...

Acesta a fost capitolul de azi. Capitol scris pe 12.09.2017. #1210cuvinte