Capitolul 3

1.6K 64 1
                                    


       Fata se uită atentă la brunetă si apoi din nou la mine ,îsi ia repede cartea de jos si dispare în mulțimea de elevi care sau adunat imediat ce Karin a început să țipe ca din gură de şarpe. A tot țipat si urlat să vin să o ajut dar nici în ruptul capului nu mă ating de ea, dau să plec dar vocea bunului meu prieten Naruto mă face să stau pe loc.

    - Sasuke pe unde pisici mei ai umblat; strigă Naruto de la auzit tot liceul , ce are toată lumea cu mine azi. Idiotul se apropie de mine ,se opreste să îsi tragă sufletul si se uită urât la mine de parcă eu as fi devină ca a alergat ca un nebun pe ditamai holul.

      - Ce este idiotule ?

    - Am o veste bombă; spuse în timp ce ranjeşte la mine, trebuie să se fi întâmplat ceva bun de are el zâmbetul ăla până la urechi.

   - Nu-mi spune că te trec profesori clasa pe moca.

    După această replică fața lu Naruto se încruntă ,bombăne ceva nu mai de el stiut ,sunt rar momentele când Naruto se supără sau se enervează el e obisnuit că toată lumea să fie nervoasă pe el ,mai ales directoarea Tsunade ,dacă bunicul său Jiraya nu ar fi fost bun prieten cu directoatea ar fi fost exmatriculat de cum intra pe poarta liceului. Fiindcă sunt un prieten atât de bun am să mă duc să-l împac ,mă îndrept grăbit spre clasă si nu numai pentru că soneria îmi bubuie în creier ci pentru faptul că Karin a reuşit în sfârșit să se ridice de jos iar eu când am vazut-o am luat-o la fugă si nu m-am oprit până nu am ajuns în clasă. Intrat în clasă observ că sunt singur ,ce dracu unde sunt toți am gresit eu clasa. Mă duc spre banca mea si observ că gheozdanul meu  negru e încă aici la fel si cel portocaliu a lui Naruto ,asta însemnând că n-au plecat nicăieri ,ok deci dacă nu au plecat înseamnă că sunt pe undeva prin liceu, am dat de două ori ocol clasei si nu văd decat niste bănci goale si o mulțime de gheozdane ,mă apropi uşor de pervazul geamului si mă uit pe fereastră gandidu-mă ce pot să fac o oră singur intr-o clasă pustie.

     - Haruno în formație; un strigăt mă face să-mi țintesc ochii  pe terenul de sport unde profesora Anko îsi făcea ora de sport în liniște pentru ea si hărmălaie pentru ceilalți profesori.

    Când mă uit mai atent îmi văd clasa de nebuni pe teren ,ce caută idioți ăia acolo nu m-ai stau mult pe gânduri că o i-au la fugă spre hol urmatoarea direcție fiind terenul de sport ,practic zbor pe scări iar la ultima dreaptă mă impiedic si ajung pupând podeaua, mă ridic nervos de jos si merg încet spre usa pe care scrie mare si frumos ,,IESIRE" cred că asta e singura usă pe care Naruto nu a stricat-o , împing de ea reușind să ies afară la aer curat ,ah dulce libertate mă îndrept grăbit spre poartă si când ajung lângă ea trag de ea atât de tare încât as fi crezut că voi rămâne cu ea în mână, mă îndrept nervos spre clasa mea care se uită ciudat la mine ,băieți par nedumeriți iar fetele parcă m-ar dezbraca din priviri,mă îndrept spre asa zisi mei prieteni  Neji se uită ciudat la mine , Shikamaru cască de zor iar Naruto se uită cu frică.

     - Naruto dacă pun mâna pe tine esti ca si mort; spunând asta Naruto o ia la fugă cu mine pe urmele lui .

   -Sasuke dar nu am vrut ,adică eu voiam să-ți zic dar m-ai luat la mișto; o spune atât de repede pe cât aleargă, drace deja mă lasă picioarele. Mă opresc puțin să-mi trag sufletul.

    - Sasukeeeee;  o nu ,nu ea dintr-o dată toată oboseala mea sa evaporat am luat-o la fugă ,alergam cât mă țineau piciorele eram în spatele lui Naruto ,acesta când ma văzut  iar în spatele lui a luat-o iar la fugă, Naruto fugea de mine iar eu fuge-am de nebuna de Karin eram ca intr-un film cu prosti ,oare dacă mă rog iar  la înge îngereşul meu fata cu părul roz mă va scăpa iar. În fuga mea neglijentă am dat  peste cineva e pentru a doua oară când cad la pământ de data asta am pupat cimentul, ah ce zi.

      - Sakura esti bine?

  O fată blondă se apropie de cea numită Sakura si se pune în genunchi lângă ea, mă dezmeticesc cu greu si o văd în fața mea pe nimeni alta decât Karin care tot îndrugă că am fugit de ea. Eu unul nu eram atent la ea ci la fata cu părul roz si ochii verzi care sa ridicat de pe jos , îsi scutură treningul care este format dintr-un tricou negru si o pereche de pantaloni mov, si-a cules cartea de pe jos si pleacă împreună cu fata blondă. Mă îndrept si eu spre locul unde sunt colegi mei si bineînțeles că lipitoarea de Karin mă urmează ca un cățeluș.
  
    -Pot să stiu si eu de ce suntem aici; o întreb pe  doamna Anko în timp ce mă asez pe canapeaua ce era amplasată pe marginea terenului, m-am asezat fix lângă fata cu părul roz ce coincidență îmi spun în gând în timp ce mă uit la ea stătea tăcută cu nasul in cartea pe care si-a adunat-o de pe jos ,părul ei era acum prins intr-un coc neglijent.

    - Pentru că doamna Anabel este în concediu medical; spune scurt si la obiect în timp ce nota ceva în caietul dânsei;
    -Haruno tu urmezi.

Zicând aceste vorbe fata de lângă mine se ridică în picioare ,îsi lasă cartea pe locul în care stătea si pleacă spre teren , se pare că  eate proba de viteză ea împreună cu alte 3 fete ,bruneta din pauza ,blonda care a ajutat-o acum ceva timp si o fata şatenă care are părul prins în doua cocuri concurează, trebuie să dea două turi de teren dacă eu am abolit la o singură tură nici nu vreau să le văd pe ele mai ales pe acestă fata numită Sakura pare atât de fragilă în cât am impresia că o să-şi dea sufletul în tim ce va alerga.
 
    - Pe locuri ,fiți gata , START.

Nu-mi vine a crede.....
    
   

  Ai încredere în mine [Volumul I]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum