Capitolul 5

1.2K 61 0
                                    

   Sasori se asează comod în banca lui în timp ce îl priveste urât pe Itachi.

     - Femeia lui Dumnezeu nu m-ai sta ca ultima pițipoancă pe centură, si treci încoace.

      Spusele lui Sasori l-au cam enervat pe Itachi ,acesta se uită urat la el si bombăne ceva de neînțeles, îsi întoarce privirea pentru o clipă spre mine observă că nu mai am puterea să-l alerg ,asa că cu tragere de inimă se duce țanțoș spre Sasori.

   - Nu te mai umfla în pene.

  Replica zisă de roșcat ma amuzat copios mai ales după ce am văzut fața încruntată a lu Itachi ce n-aş da să rămână asa ,mă îndrept si eu spre banca lor îmi pun mâinile pe bancă si mă uit la ei sunt atât de diferiți ,Sasori pare genul mai calm care te intimidează doar cu prezența sa, îsi calculează vorbele în funcție de probleme e total opusul lu Itachi ,el e mai agitat de fel nu-i plac vorbele ci faptele ,e mereu deschis la minte si gândeste doar o dată înainte sa faca ceva in loc de doua ori cum face toată lumea.

    - Si ai venit aici doar că să te iei de fratele tău? Întrebarea lui Sasori e scurtă si la obiect se uită intens în ochi mei parcă vrând să depisteze ceva în ei.

   - Da..;răspund sec ,nu mă simt comod când ochii lui mă cercetează ,parcă as fi la închisoare ,el ar fi polițistul iar eu infractorul.

- Am si eu o întrebare.

    Itachi face ochii mari la spusele mele ,Sasori mă privi intens ca si până acum si îmi face semn din cap ca să continui.

   - M-am întâlnit de trei ori intr-o  singură zi cu o fată fără să vreau , ce înseamnă asta. Întreb asteptând ca unul dintre ei să îmi răspundă ,dar nimic se uită unul la altu ca doi prosti.

    - Destin; îmi răspunde Sasori.

    - Norocul prostului ;  zice si idiotul de Itachi, mda la ce mă pute-am astepta de la el.

   - Norocul ăsta îl ai tu atunci când din  fericire pentru tine o fată îți acceptă avansurile; îi spun uitandu-mă urât la el, Sasori îsi pune mâna la gură încercând să-si stăpânească râsul.

    - Nu mă ajutați deloc.

   Fără să m-ai stau să-i ascult mă îndrept spre iesirea din clasa lor urmatoarea mea destinație fiind cantina, îmi era foame deja s-a scurs prea mult din pauza de masă. Îmi arunc toate gândurile negative intr-un colț al creierului meu si intru în cantină cu zâmbetul pe buze ,pauza de masă e preferata mea pentru că e cea mai lungă pauză a zilei. Trec pe lângă o masă în care se aflau grupul majoretelor,aceste când mă văd încep să chicoteasca si să mă strige ușor în timp ce îmi urmăresc orice miscare. Mă opresc pe loc si îmi întorc doar capul penru a le vedea ,le zâmbesc pervers în timp ce ochi mei scanează uniformele cu care sunt îmbrăcate, o bursieră albă cu dungi roz care pare cu o mărime mai mică decât ar trebui ,iar fusta foarte scurtă ar trebui interzisă prin lege, le mai zâmbesc odată înainte de am vedea iar de drumul meu. Mă bucur că farmecul meu încă are efect la fete mă gândeam că după ce aproape toată populația de fete a fost amenințată de Karin nu mai am nicio şansă dar se pare că m-am înselat. Mă îndrept spre masa la care stau bine mersi prietenii mei ,,dragi" Neji e cel care mă vede primul fiind cel care stă cu fața spre mine ,Naruto si Shikamaru stau cu spatele la mine mă furişez încet în spatele lui Naruto care mânca de zor.

   - Bau; strig si îl ating pe spate acestă sare de pe scaun aterizînd direct pe podea, Neji râde ținându-se cu mâna de burtă iar Shikamaru se multumeste doar să zâmbească.

  - Sasuke tu esti sănătos: mă întreabă Naruto în timp ce se ridică de jos ,se vede pe fața lui că e supărat, mai mult pentru că l-am deranjat de la masă decât că l-am speriat.

   - La ultimul meu consult  doctorul a spus că sunt perfect sănătos. Îi spun în timp ce mă asez pe scaunul gol de lângă Neji.

    Îmi arunc ochii prin cantină vrând să văd dacă mai văd pe cineva cunoscut ,îl observ pe Kiba care era la o masă distanță de noi stătea singur, si se uită si el prin jur ,cred că așteaptă pe cineva, Kiba e un fost coleg din generală m-am înțeles destul de bine cu el dar la liceu ne-am despărțit el intrând la biochimie, la două mese distanță de Kiba văd claia de păr a lu Karin ,am intrat la propriu în scaun încercând să mă fac mic si să mă strecor sub masă fără să fiu văzut. Stau tăcut stând cu mâinile în buzunar si privind tavanul ,deodată mă ridic de pe scaun ,cu pasi mari mă îndrept spre doamna Mara bucătăreasă scoli ,e cea mai bună iar mâncarea sa este fenomenală, aceasta mă priveste drăgăstos în timp ce mă întreabă ce as dori să mănânc azi. Îi spun că încă nu sunt decis, mă uit la felurile de mâncare aburul iesia din preparatele calde iar mirosul era irezistibil.

    - Oh floarea mea de cireș ce ai dori să mănânci azi?

    Mă uit în spatele meu si observ fata cu păr roz si ochii verzi, pe bune deja e 4 oară când o văd asta da coincidenta.

  Ai încredere în mine [Volumul I]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum